Romania va fi lovita de un cutremur de 7,5 grade pe scara Richter

In ultimii ani activitatea seismică în Vrancea i-a împins pe seismologi să emită păreri controversate de viitorul mare cutremur pe care îl aşteaptă ţara noastră în ultima perioadă. S-a tot vorbit de ciclicitatea cutremurelor mari, iar undeva la 35-40 de ani un mare cutremur zguduie întreaga Românie. În rândul specialiştilor lucrurile sunt confuze, dar clare. Un mare cutremur va bate în curând la poarta ţării noastre, singura problemă este că nu se ştie cu exactitate când se va produce.

În urma unor calcule, mai mult sau mai puţin corecte, cutremurul care va lovi România în perioada următoare, va avea o magnitudine estimată între 7,5-7,6 grade pe scara Richter. În Vrancea există două segmente diferite care acţionează distinct. În prima fază, cutremurele se produc în segmentul inferior şi abia apoi în cel superior. În acest sens, cutremurele de mare magnitudine sunt prevenite de mai multe cutremure de mică intensitate, ceea ce îi face pe specialişti să tragă un semnal de alarmă care anunţa iminenţa unui cutremur de maximă intensitate într-o perioadă viitoare.

Pe o hartă de hazard seismic a Europei, România se află în zona cea mai expusă la cutremure devastatoare. Cea mai importantă dintre regiunile seismologice este Vrancea. Practic, această zonă este responsabilă de peste 90% din totalul cutremurelor produse în România, eliberând peste 95% din energia seismică. Însă cele mai expuse oraşe din lume în cazul unui seism sunt cele din Asia.

Specialiştii în fizică declara că viitorul cutremur care se va produce în viitorul apropiat în România, se va asemăna cu cel produs în anul 1802. Evenimentul s-a produs la 26 octombrie 1802 şi a fost resimţit intens pe o arie geografică extrem de vastă, de la St. Petersburg până în insulele greceşti din Marea Egee, de la Belgrad până la Moscova. Seismul a avut loc cam la o oră după prânz (12.55 ora locală), când lumea tocmai ieşise de la slujbe din biserici.

„Un cutremur a lovit oraşul ieri între orele 12 şi 1. Cutremurul s-a simţit aproape 10 minute şi jumătate a fost atât de violent încât toate hornurile din oraş s-au prăbuşit. Câteva case şi alte câteva biserici s-au sfărmat. Biserica Sfântul Nicolai şi renumitul turn Colţea sunt acum un morman de ruine. Pământul s-a despicat în câteva locuri de unde a ţâşnit o apă verzuie, care a emanat un miros ca de sulf în tot oraşul. La ora 5 fix a urmat o replică, dar şocul a fost mai mic şi nu a pricinuit nici o stricăciune. În ciuda numărului mare de clădiri prăbuşite în timpul primului cutremur nu s-au înregistrat alţi morţi în afară de o evreică, copilul ei şi alte două persoane. Prinţul Ipsilanti, noul conducător al Valahiei, tocmai ajunsese; s-a dus la biserică să se roage, iar cel mai violent moment al cutremurului a fost în clipa în care era pe punctul de a săruta Sfânta Evanghelie”, se arătă în revista „The European Magazine”.

Sursa: Efemeride.ro