"Ceea ce nu imbratisezi nu poti vindeca"
Sfantul Grigorie Teologul

marți, 28 decembrie 2010

Educatia spartana

Stat al unei aristocraţii cuceritoare, care trăia din munca şi exploatarea nemiloasă a celor invinşi, Sparta s-a organizat ca o tabără militară fortificată şi a trăit una dintre cele mai interesante experienţe politico-militare ale antichităţii. Putând mobiliza bărbaţii cu vârsta între 18 şi 60 de ani, statul spartan dispunea de patruzeci şi trei de contingente. In perioadele de pace, sau în cazul unui război în afara hotarelor, cei tineri şi cei mai bătrâni constituiau rezerva disponibilă, rămânând efectiv combatanţi numai războinicii de la 20 la 50 de ani, considerati drept cei mai valorosi şi experimentati. Educaţia era strict războinică, dirijată numai spre creşterea calităţilor fizice. Elitei spartane îi era interzis să se ocupe de altceva decât de viaţa militară, să călătorească peste hotare, să-şi ridice case arătoase, să facă exces de vorbe sau să se îmbrace cu eleganţă. Oricare bărbat aparţinea statului de la naştere până la vârsta de 60 de ani. Fiecare băieţel nou născut trebuia prezentat consiliului bătrânilor. Dacă se prezenta bine constituit, era redat părinţilor, dar dacă vreun defect fizic l-ar fi făcut inapt pentru a deveni un bun soldat, era sortit morţii şi aruncat într-o prăpastie de la poalele muntelui Tayget. In prima zi, copilul era îmbăiat în vin pentru a fi purificat şi pentru a i se transmite, simbolic, vigoarea necesară unui bun războinic. Severitatea doicilor din Laconia, cel mai adesea provenite din clasa cea mai de jos, cea a hiloţilor, era celebră. Copilaşii erau ţinuţi în obscuritate şi erau împiedicaţi să plângă. Orice manifestare de tandreţe era pedepsită, cerându-se o supunere oarbă. Când împlinea şapte ani, micul spartan era luat de lângă familie şi instalat la cazarmă, împreună cu alţi copiide aceeaşi vârstă. La acea vârstă fragedă, copilul începea un program de pregatire. Intra sub tutela unui educator, numit paidomene , secondat de monitori adolescenţi. Pe măsură ce creştea, copilul trecea în clase cu reglementări din ce în ce mai severe. Era supus, în colectiv, la antrenamente fizice gradate, cu scopul de a accede fără piedici la exerciţiile brutale care urmau a-i fi impuse după împlinirea a 16 ani. Viaţa băiatului era astfel ordonată încât să i se imprime un comportamemt de supunere totală. La treisprezece ani era tuns scurt. Lipsit de orice lenjerie de corp, tânărul nu avea drept îmbrăcăminte decât o tunică scurtă pentru toate activităţile. Dormea pe un pat din stuf recoltat cu mâna de pe malurile râului Eurotas, iar iarna se acoperea cu o învelitoare din ciulini presaţi. Pentru cea mai mică greşală, copilul era pedepsit sever, bătut, sau privat de hrană. In acest fel era obligat să-şi caute singur ceva comestibil pentru subzistenţă. Pe această cale se aplica un principiu straniu de educaţie, menit să împingă pe copii spre furt, considerându-se că astfel le va creşte şiretenia şi cutezanţa. Prinşii, erau bătuţi de către propietarii furioşi şi apoi de către şefii lor. Scopul era să le crească atenţia pentru alte ocazii. Nu încape îndoială că dresaţi într-o astfel de mentalitate, mai târziu, cînd deveneau soldaţi, aveau capacitatea de a surprinde pe adversari şi de a jefui după toate regulile artei. După împlinirea a treisprezece ani, micul spartan era încredinţat unui eiren , tânăr ceva mai mare ca el. Acela avea sarcina de a-l supraveghea strict şi de a-i dărui susţinerea morală şi fizică de care avea nevoie în inevitabilele momente de descurajare, inerente într-un regim de antrenament extrem de dur. Acel înger păzitor era numit amant, fără ca acestui cuvânt să i se atribuie înţelesurile din epoca modernă. Dar nici nu era exclus pericolul ca sentimentele reciproce să alunece pe calea unei senzualităţi, atâta timp cât pederastia se practica fără pudoare în Grecia antică. La şaisprezece ani, elevul-soldat devenea, la rândul lui, eiren, iar la optsprezece ani era vărsat în armată. Pentru început primea atribuţii de ordonanţă şi putea observa de la distanţă câmpurile de bătaie, unde se traduceau în practică teoriile războinice care îi fuseseră inoculate. La nouăsprezece ani tânărul devenea combatant, dar nu în prima linie. De la 20 de ani se încadra în efectivele de bază ale armatei, iar de la 30 de ani putea participa la adunarea poporului, numită apela. Gimnastica şi mişcările colective pe stadion ocupau un loc important în formarea adolescenţilor ca viitori componenţi ai falangelor de luptă. Incă din acea perioadă de exerciţii tinerii erau învăţaţi că aveau obligaţia să avanseze în orice condiţii ale unei bătălii, călcând cu indiferenţă peste răniţii şi morţii proprii, şi recompletând rândurile după o tehnică verificată. Formaţia de luptă centrală a armatei spartane era falanga , formaţie compactă, monolitică. Hopliţii avansau în rânduri strânse, umăr la umăr. Erau soldaţi cu o talie şi o forţă excepţională. Toţi luptătorii erau înzestraţi cu armament greu de până la 35 de kilograme. Purtau o tunică roşie şi o manta grosieră din aba. Erau înarmaţi cu o spadă scurtă cu care răspundeau sălbatic şi rapid tuturor ameninţărilor. Purtau la centură un pumnal curbat, iar în faţă un scut placat cu bronz, greu şi curbat. Pe partea exterioară a scuturilor era gravată litera grecească lambda, litera cu care începea cuvântul Lacedemonia. Mai târziu hopliţii spartani au primit în dotare şi o lance, aceasta fiind arma luptei de la distanţă. In concepţia de luptă a spartanilor nu exista decât victoria sau moartea. De aceea când plecau la război mamele şi soţiile le urau soldaţilor: “Sub scut, sau pe scut”adica: victorioşi, sub scut, sau morţi, pe scut. Se spune că după răsunătoarea înfrângere de la Leuctra, în faţa tebanilor conduşi de Epaminonda, cei întorşi s-au acoperit de ruşine. Femeile celor morţi priveau cu mândrie, fiindcă fii sau soţii lor îşi făcuseră datoria, iar femeile celor ce reveniseră priveau în jos, cu ruşine.

Sursa: Piatza.net

luni, 27 decembrie 2010

Buncare subterane secrete

Exista zvonuri ca in toata lumea se construiesc cu frenezie buncare subterane. In SUA, se spune, se construiesc 2 baze subterane pe an iar pina in prezent exista deja in jur de 140. In toata lumea ar fi cam 1500. Unii oameni care pretind ca au intrat in astfel de baze spun ca suprafetele acestora au dimensiuni impresionante care ating marimea unui oras de dimensiuni medii. Multe dintre buncare sint legate intre ele prin tuneluri prin care circula trenuri pe perna magnetica, ce pot atinge viteze de 2000 km/h. In SUA, s-a constatat ca buncarele sint construite, in special, in zona unor obiective strategice, cum ar fi baze militare, sedii DHS (un departament federal care se ocupa cu protejarea tarii impotriva atacurilor teroriste si a dezastrelor naturale) sau celebra zona Area 51. Cum e posibil sa fie construite asa de multe locatii subterane si atit de multe tuneluri care insumeaza mii de kilometri lungime? Ei bine, americanii se pare ca ar dispune de o masina de produs tuneluri care functioneaza cu energie nucleara si foloseste laserul pentru a “sapa” pe sub pamint. Am pus in ghilimele cuvintul “sapa” deoarece nu e vorba propriu-zis de o sfredelire a pamintului ci de … o topire a lui. Cu ajutorul reactorului nuclear, masina dezvolta o temperatura de 1000 de grade Celsius cu care topeste pamintul si rocile pe care le intilneste in cale. In acest fel se creaza si peretii tunelului care, in faza finala, au un aspect sticlos si sint foarte duri. Un alt avantaj al acestui mijloc de produs tuneluri este ca nu lasa in urma deseuri sau moloz, care sa trebuiasca sa fie scoase in exterior cu benzi rulante, trenulete sau camioane. Nuclear Subterrene, cum se cheama masina, poate produce tuneluri de peste 12 metri diametru intr-un ritm de pina la 10 kilometri pe zi. Da, ati inteles bine, zece kilometri de tunel pe zi. O astfel de masina costa 13 milioane de dolari. Nu se stie de cite astfel de masinarii dispune SUA. La construirea unui singur buncar lucreaza intre 10.000 si 18.000 de americani. Costul realizarii unui oras subteran se ridica in jur la 20 miliarde de dolari. Banii investiti in asemenea structuri se spune ca ar proveni din asa-zisul buget negru, din care sint finantate proiectele secrete. Se apreciaza ca in 2009, bugetul negru al SUA ar fi fost de 50 de miliarde de dolari. Asadar, sume imense de bani se investesc in aceste orase subterane. Intrigant este faptul ca ele se construiesc in secret, daca se construiesc. De ce? Care e scopul lor? E normal ca orice guvern din lume, orice presedinte de stat, sa poata dispune de un astfel de buncar, baza subterana, pentru a se refugia in cazul unui razboi, unui cataclism natural. E logic! Dar, numai SUA ar dispune de 140! Pentru cine? Pentru ce? Se prefigureaza vreo catastrofa naturala planetara? Vreun razboi nuclear? Vreo schimbare climatica dramatica? Este real acel plan de reducere a populatiei umane cu 90%? . Daca este sa judecam rational, orasele subterane vor constitui o alternativa in viitor. Ele sint ferite de capriciile vremii. Nu sint afectate de vanturile puternice ale uraganelor, nu sint afectate de inundatii , de zapezi care sa blocheze traficul . Nici radiatiile ultraviolete nu mai pot fi o problema pentru locuitorii unui oras subteran. Exista multe avantaje! Daca mijloacele de realizare a oraselor subterane au atins performantele prezentate mai sus, de ce nu se vorbeste despre macar proiectul unui astfel de oras?

Sursa: Piatza.net

duminică, 26 decembrie 2010

Conducatorii lumii folosesc salutul satanic

Desi multa lume nu observa, traim un moment crucial in istoria omenirii, un moment de schimbari profunde care ne vor afecta pe fiecare in viitorul apropiat. Un grup de conducatori malefici, uniti in organizatii secrete prin ritualuri satanice vor sa instaureze pana in anul 2050 o asa numita Noua Ordine Mondiala prin care sa domine intreaga planeta. Iata ce spune in acest sens masonul David Rockefeller: “Suntem in pragul unei transformari globale. Tot ce ne trebuie este o criza majora potrivita si natiunile vor accepta Noua Ordine Mondiala”. Pana nu demult grupul actiona din umbra. Pentru a accelera insa instaurarea noii ordini s-a trecut acum la actiuni fatise.
Sefi de state, bancheri, formatori de opinie, conducatorii marilor corporatii internationale colaboreaza impreuna pentru instaurarea Noului Guvern Mondial. De fiecare data cand isi indeplinesc cate un obiectiv care duce spre instaurarea noii ordini ei isi transmit un semnal: Mano Cornuti sau Salutul Satanei.
Gestul reprezentand coarnele diavolului este un salut satanic, semnul de recunoastere a membrilor grupului.
Expresia “Precum deasupra asa si dedesubt” simbolizata de mainile prelatului din imaginea alaturata are ca mesaj: “Lucifer si Christos trebuie sa se reconcilieze. Marele Arhitect al Universului va fi regele Raiului, al Pamantului si al Iadului”. Unificarea intregii planete sub un singur Guvern Mondial reprezinta scopul acestor conducatori malefici. Noua Ordine Mondiala va fi o lume in care cetatenii sunt chiriasi, costul vietii lor intotdeauna depaseste veniturile, sunt intentionat tinuti in ignoranta.
O lume in care industria farmaceutica, alcoolul, tutunul, drogurile sunt promovate, ca sa-i imbogateasca pe bogati si sa-i mentina bolnavi (usor de exploatat) pe oamenii acestei planete, o lume in care toti vom fi supravegheati electronic prin cipuri implantate si camere de supraveghere.
Diabolica Noua Ordine a Lumii este astfel conceputa incat oamenii trebuie sa munceasca foarte mult, iar banii sa le ajunga doar pentru a plati ratele de la casa, masina, asigurari sociale si pentru mancare (ca sa poata munci bine!).
Astfel, omul devine un robot care se duce la serviciu, vine acasa obosit, mananca, sta intr-o stare pasiva si receptiva la televizor, unde este sugestionat dupa cum vor conducatorii Noii Ordini si se culca apoi, ca sa fie odihnit dimineata, cand pleaca din nou la serviciu!
Noua ordine a lumii urmareste sa realizeze o depresiune economica mai mare ca cea din anii ’30 in urma careia oamenii vor fi si mai mult supravegheati, hartuiti, exploatati in interesul grupului de conducatori. Toti sunt devotati unei cauze comune.


Bine domnule, dar si papa?!

Sursa: Piatza.net

joi, 23 decembrie 2010

Proiectul Blue Beam

Proiectul Blue Beam (Raza Albastră) intenţi- onează simularea venirii lui Iisus pentru a manipula oamenii şi a distruge credinţa şi religiile.

“Vom avea un guvern mondial, fie că vă place, fie că nu. Singura întrebare este dacă el va fi creat prin cucerire sau prin consimţământ.” (declaraţie făcută în februarie 1950 în Senatului american). “Lumea are nevoie de o nouă ordine mondială şi vă avertizez că urmează o perioadă de puternică dezordine în întreaga lume.” (George Soros, miliardar, la Forumul Economic de la Davos, Elveţia, 27 Ian. 1995)

Serge Monaste - ziarist canadian - a incercat sa spuna lumii despre Proiectul Blue Beam dar a murit în condiţii suspecte. Încă din 1994 el spunea într-un interviu că a fost ameninţat în mod repetat de primul ministru canadian şi de Vatican.. Jurnalistul, care nu suferise niciodată de probleme cardiace, a avut un atac de cord în urma căruia a murit. La scurtă vreme, un alt jurnalist care îl ajuta în investigaţii a murit tot în urma unui atac de cord, la fel de suspect. ,,Scopul nostru, spunea jurnalistul, este să îi ajutăm pe oameni să realizeze că venirea Noii Ordini Mondiale nu este un vis şi nici o presupunere paranoică. Este un proiect satanic în curs de desfăşurare. Care este scopul lui? Să distrugă religiile tradiţionale şi mai ales religia creştină şi să le înlocuiască cu o religie mondială unică, bazată pe cultul omului. Să abolească familia aşa cum o ştim noi astăzi şi să o înlocuiască cu indivizi care lucrează fiecare pentru gloria guvernului mondial unic. Să implementeze apartenenţa obligatorie la un stat mondial condus de o forţă militară unică, de o Justiţie mondială, de o singură lege comercială şi să impună o nouă religie şi o nouă cultură mondială. Blue Beam este un proiect al NASA care presupune cateva direcţii de parcurs pentru implementarea noii religii mondiale.” “Primul pas în acest proiect vizează discreditarea sau re-evaluarea tuturor cunoştinţelor religioase de până acum. Prin crearea unor cutremure artificiale în locaţii precise de pe planetă, în care s-a presupus mereu că se ascund secrete importante, se va urmări scoaterea la lumină a unor aşa-zise noi descoperiri arheologice prin intermediul cărora se va “dovedi” că doctrinele marilor religii sunt false.” Exemplu: În seara zilei de 26 februarie 2007 posturi TV din intreaga lume anunţau că s-a descoperit mormantul lui Iisus şi al familiei sale. Se vorbea cu convingere despre o mare descoperire arheologică, despre dovezi ştiinţifice, despre teste ADN şi statistici care puneau la îndoială chiar bazele religiei creştine. Arheologii găsiseră 10 cutii cu oase pe care se aflau inscripţionate nume cheie din Noul Testament: Joshua – Iisus, Maria, Iosif, Meriem – Maria Magdalena, Matei, Iuda. Testele ADN puteau într-adevăr dovedi că oasele respective aparţineau unui cuplu care avea şi un copil, însă nu dovedeau că aparţin lui Iisus. Arheologul Amos Kloner -cel care a descoperit osuarele - spunea: “Ceea ce pretinde documentarul este un fals istoric. Nu există un mormânt al familiei lui Iisus. Nici nu se putea face un astfel de mormânt, astfel încât să cuprindă persoane care au murit în locuri diverse, la distanţe mari în timp.”
Al doilea pas al proiectului NASA presupune organizarea unui gigantic spectacol holografic proiectat chiar pe cer, astfel încât să fie vizibil pe întreaga planetă, care va simula venirea lui Mesia. Prin emisia unor unde care acţionează direct asupra creierului, fiecare om va vedea în această hologramă pe Mântuitorul specific religiei sale şi îl va auzi vorbindu-i în limba lui. Animarea pe computer şi semnalele auditive vor părea că provin din adâncimile spaţiului şi îi vor face pe adepţii ardenţi ai diferitelor religii să creadă că sunt martorii mult promisei întoarceri a propriului Mesia. “Apoi proiecţiile lui Iisus, Mohamed, Buddha, Krishna etc. se vor uni într-o singură imagine şi Spiritul universal le va face o mare revelaţie. Le va spune că diversele scripturi sunt false şi că vechile religii sunt responsabile pentru răul de pe planetă. De aceea ele trebuie abolite pentru a lăsa locul unei noi religii care va fi condusă de el, unicul Dumnezeu pe care îl pot vedea cu ochii lor şi auzi cu urechile lor.” Diabolicul plan prevede ca în urma acestei apariţii să se creeze o mare dezordine socială, în care milioane de susţinători fanatici ai dogmei unei religii se vor ridica împotriva altor milioane de susţinătorilor fanatici ai dogmei altor religii. Se vrea astfel generarea unor conflicte cum nu s-a mai văzut până acum. Pare de domeniul fanteziei, însă mijloacele pentru a realiza aceasta deja există. Diverse servicii secrete arată că în ultimii 25 de ani fosta URSS a stocat deja într-un computer extrem de avansat informaţii despre proprietăţile electrice, chimice şi biologice ale creierului uman rezultate în urma studiilor pe milioane de oameni. Aceste date permit manipularea senzaţiilor auditive şi vizuale. Au fost stocate de asemenea şi date despre toate limbile şi dialectele vorbite în prezent pe glob pentru a fi generate mesaje artificiale pe înţelesul oricui. La fel stau lucrurile şi în SUA şi Europa. “Urmatoarea dimensiune a proiectului Blue Beam include controlul total asupra planetei. Pentru aceasta se va simula o invazie extraterestră în marile oraşe ale lumii. Se mizează pe faptul că ţările care deţin armament nuclear îl vor utiliza pentru a se apăra de acest pericol, devenind apoi total vulnerabile faţă de adevăratul atac, ce va fi realizat ulterior de guvernul din umbră.”Subliniem aici că tema unui atac extraterestru simultan în marile oraşe ale lumii apare aproape obsesiv în filmele de la Hollywood. În urma unui astfel de atac toate ţările mari, SUA, China, Rusia etc., colaborează între ele atacându-i pe extratereştrii cu armele de care dispun. Fără nici un rezultat. Când situaţia pare a fi disperată apare El – unicul Salvator. Vedem cum prin astfel de filme ni se oferă de fapt modele de gândire. Suntem dirijaţi să ne temem de un atac extraterestru şi să acceptăm apariţia unui salvator unic. Scopul este să fie anihilată orice formă de opoziţie faţă de Noua Ordine Mondială. Am fost întrebat de multe ori când se vor petrece toate acestea. După ce va fi creată o criză economică, care îi va forţa pe oameni să îşi cheltuiască toate rezervele de bani. Apoi va fi implementat un sistem planetar de plăţi electronice astfel încât nimeni să nu poată supravieţui în afara lui. După atâtea dezastre omenirea va fi gata să implore apariţia unui salvator care să restabilească pacea cu orice preţ, chiar cu preţul propriei libertăţi. Pare un tablou sumbru şi înfricoşător. Poate că acesta este şi scopul pentru care astfel de dezvăluiri sunt lăsate să apară. “

Serge Monaste spunea toate acestea în 1994, anticipând astfel înscenarea de la 11 septembrie 2001, care a permis instaurarea unui sistem de teroare şi a unor reguli stricte de supraveghere a populaţiei sub pretextul asigurării siguranţei acesteia, aticipand si criza mondiala. Oare toate predictiile sale se vor adeveri?!

Sursa: Piatza.net

miercuri, 22 decembrie 2010

Previziuni 2011

Un colectiv de 41 de specialisti din mai multe domenii ale stiintei si sociologiei, precum si experti cu capacitati cognitive si paranormale dezvoltate au elaborat un set de predictii stiintifice pentru anul 2011. Acestia au dorit sa specifice ca nu este vorba despre predictii de tip Nostradamus, ori Vanga, ci de calcule probabilistice complexe, bazate pe experienta lor acumulata in ani de cercetare. O mare parte dintre acestia sunt profesori universitari la institute cu renume in domeniul cercetarii, dupa cum anunta revista online The Globe, care citeaza un articol publicat de USA Today. Iata aceste predictii:
- Se va pastra un trend crescator al cutremurelor de pamant, o stare inceputa in 2010. Seismele vor fi mai dese si de magnitudini din ce in ce mai mari, cu un maxim in 2012. Situatia se datoreaza unor alinieri de astre ceresti care maresc forta de atractie gravitationala a complexului Luna – Soare.
- Eruptiile vulcanice vor fi de o intensitate crescuta, cu o probabilitate destul de mare a unor mega-eruptii in Islanda si in Thailanda. Este foarte posibil ca sa explodeze, la prorpiu, “Centura de Foc” a Pacificului… Acelasi motiv precum cel enuntat anterior.
- Calota glaciara Artica si Antartica se va topi intr-un ritm accelerat, ceea ce va conduce la cresterea cu aproape un metru a oceanului planetar, cu probabilitatea ca in 2012 aceasta cota sa depaseasca 3-4 metri. Ceea ce va face ca multe din plajele lumii sa fie inundate.
- Se va inregistra o scadere, in continuare, a vitezei de rotatie a masei centrale terestre, in tendinta de egalizare a vitezelor de rotatie de la suprafata scoartei cu cea de la exteriorul miezului magnetic terestru.
- Din motivul amintit anterior vor aparea numeroase disfunctionalitati ale campului electromagnetic si o tentinta accentuata de inversare a polilor magnetici terestri. De asemenea, vor exista numeroase zone in emisfera sudica in care se va inregistra o polaritate pozitiva in loc de negativa, asemanatoare emisferei boreale.
- Frecventa de rezonanta Scumann va fi in crestere, iar in 2011 spre finele anului se va inregistra o accelerare cu inca 10-15 %, ceea ce va face sa para ca ziua are 12 ore, in loc de 16 perceptibile (cum este acum), in loc de 24 de ore – fapt care s-a modificat incepand cu 1986, iar din 1998 din ce in ce mai accelerat. Este motivul pentru care multora li se pare ca timpul trece mult mai repede si ca in intervalul 1990-1998 anii au trecut cu mult mai greu decat acum. Ca atare, in 2011 ni se va parea ca timpul trece de doua ori mai repede ca in 1986, de pilda, un an de atunci – ca perceptie – va fi egal cu doi ani in 2011, la 25 de ani de la inregistrarea fenomenului.
- Activitatea solara va creste foarte mult, fiind ultimul an de maximum, ceea ce va inteti furtunile solare, exploziile, dar si activitatea celebrelor “pete”. Campul electromagnetic terestru fa fi agresat in continuare, iar prin “fisurile” ce se inregistreaza mai ales in emisfera sudica vor exista scurgeri catre suprafata planetei. Pe langa penele de curent frecvente, omenirea va inregistra o “dezorientare” manifestata accentuat prin dureri de cap, dezechilibre gravitationale marcate prin ameteli acute, greturi. Animalele vor inregistra anomalii in traseele de migratie etc.
- In emisfera sudica se va constata ca s-a marit “gaura” din Centura Van Alen, cea care protejeaza pamantul de radiatiile cosmice. Va fi ingrijorator faptul ca se va constata ca pe o suprafata din ce in ce mai mare, radiatiile cosmice patrund catre oceanul planetar, ceea ce va duce la o crestere a temperaturii, dar si depopularea larga a acestor zone (pesti morti, decese inregistrate subit la bordul navelor etc.)
- O mare parte din oameni vor incepe, datorita schimbarilor gravitationale, de poli, de radiatii cosmice, dar si cele electromagnetice sa evolueze pe plan “paranormal” Din ce in ce mai multi isi vor descoperi capacitati extrasenzoriale, psihocinetice, puternic magnetice etc. Aceste cazuri vor fi foarte des prezentate de mass-media, incat vor ajunge “la ordinea zilei”. Va creste procentul de vindecatori pe baza de bioenergii, iar la finele lui 2011 se va lua in considerare de catre comunitatea internationala aceasta forma de medicina alternativa (neconventionala) si se va propune un plan pentru cercetarea temeinica a acestor fenomene, in asa fel incat spitalele sa aiba pe langa medicii traditionali si personal calificat in energii bio, in medicina naturista etc. In 2012 se va propune ca la facultatile de medicina sa se studieze aceste materii, iar absolventii sa fie triati pe baza abilitatilor parapsihologice. Cei care nu vor avea aceste capacitati se vor ocupa mai departe de “mecanica” medicinei traditionale (chirurgii, ortopedii, inlocuiri de vase de sange, transplanturi, celule stem etc.).
- Pe plan medical se vom asista la descoperiri exceptionale, ca niciodata pana acum, leacul impotriva unor forme de cancer va face ca aceasta maladie sa nu mai fie privita ca una mortala decat intr-o mai mica proportie, chiar si-n fazele terminale. Vor fi descoperite diverse medicamente, in special pe baza de plante care vor face vindecari miraculoase. De asemenea vor fi evolutii substantiale in domeniul diagnosticului. Vor exista scanere mobile si aparate de analiza individuale, cu minielectrozi, in asa fel incat sa se poata afla instantaneu despre boala unui pacient, dar si despre evolutia in timp, putandu-se face predictii.
- Va fi descoperita o substanta foarte fina, eterica, formata din asa zise “micro-celule” (de mii de ori mai fine decat celulele obisnuite, invizibile cu aparate de masura conventionale gen microscop, dar vizibile in spectre de frecvente) care “leaga” celulele obisnuite intre ele, tot ceea ce este viu. Se va descoperi ca este “legata” in organisme si “libera” in ceea ce inconjoara organismele, inclusiv in aer. Aceste microcelule energetice vor fi ceea ce hindusii numeau phrana, iar energia “legata” in organism va fi asemanatoare “corpului eteric”. De aici, o intrega revolutie in medicina.
- In cercetare se va descoperi o gena responsabila cu procesul de incetinire a imbatranirii, controlabila din punct de vedere medicamentos, care va face ca durata medie de viata a oamenilor sa creasca in scurt timp la 100 de ani sau chiar si peste.
- Din puct de vedere al particulelor, in 2011 va fi descoperit bosonul Higgs, se va afla ca exista o multitudine de universuri paralele, ca viata nu este decat o proiectie si o tranzitie tridimensionala, intr-o unitate formata din 11 dimensiuni (10 + timpul), dintre care 3 + T sunt cele terestre, ale universului pe care ne face sa credem ca-l cunoastem. Faptul ca se va afla ca exista viata dupa moarte, conform unor oameni de stiinta va creste rata sinuciderilor, in schimb, va opri declansarea unor conflicte armate majore.
- Cei ce conduc lumea vor lucra din 2011 la vedere catre un guvern mondial, catre o unitate bancara unica, electronica, inregistrabila si manipulabila prin cipuri aflate la purtator.
- Economiile europene vor continua sa se prabuseasca una cate una, ceea ce va atrage si pe plan mondial o adancire a crizei. Numarul somerilor va creste ingrijorator, catre 36% din forta de munca cu posibilitatea de a fi ocupata.
- Se vor dezvolta domenii de activitate in care persoanele vor munci de acasa. Mediul online va fi unul din ele, cel mai dezvoltat. Spre sfarsitul lui 2011 se va constata ca nu este suficient ca Internetul sa fie asa cum il stim, ci va fi doar o parte dintr-un alt sistem, alt ansamblu. Faptul va duce la dezvoltarea tehnologiei care va fi integral implementata online. Google va continua sa fie colosul mondial in domeniu, adeptii teoriei conspiratiei vor dezvalui ca acest gigant a fost dezvoltat de forte oculte pentru a stapani Internetul, pentru a supraveghea omenirea atat la computer, cat si pe strada (StreetView), ca se va ocupa de sanatatea populatiei prin programul supradezvoltat Google Body, Google TV va domina piata de informatie media etc. Practic Google isi va dezvolta cate un sector din care va coordona viata “celulara” a fiecarui individ in parte.
- In 2011 se va propune primul plan de salvare a omenirii si se va ajunge la concluzia ca banii “fizici” nu mai pot face fata. Ei vor fi inlocuiti, incepand cu 2012, cu B.U. (Bank Unit), care va fi o moneda unica electronica universala. Omenirea va fi din ce in ce mai mult o massa amorfa. Va incepe sa nu mai existe personalitate, individ, toti vor face ce li se va impune, fara sa protesteze, convinsi ca urmeaza un plan global de salvare.
- Noua generatie va fi ca hipnotizata, vor apara noi droguri, noi modalitati de inrobire pe baza de sex si muzica, entertainment in general, iar din 2011 vom constata atat o “indobitocire” a noii generatii, cat si o lipsa de reactie. “Creierele” noii generatii vor incepe sa fie inregimentate de marile concerne, vor lucra la asa zisul plan de salvare mondiala, ce va fi impus de SUA si Marea Britanie, cu sprijinul ONU a Bancii Mondiale si a FMI.
- Nu va incepe niciun razboi mondial in 2011, ci se vor concentra energiile statelor puternice pentru impartirea zonelor de influenta ale planetei, existand numeroase amenintari, dar neconcretizate. Obama isi va pierde din popularitate, multi americani isi vor da seama ca el este doar “papusa” pusa acolo de bancherii care conduc lumea. Africa va fi tinta reglarilor de forte intre China si SUA, mai mult decat zona araba, decat Coreea, sau asa numitul conflict Israel – Iran. Daca va incepe un razboi de forta acesta va fi mult mai probabil in 2012, in urma esecului de a reimparti lumea si de a atenua criza globala.
- Va fi anuntata descoperirea unei noi arme, foarte puternice, de natura psihologica, ce va putea controla fiecare individ, sau comunitati de indivizi de la distanta, prin intermediul unor forme de unde ce anu au mai fost folosite pana acum in acest scop.
- Populatia va ajunge la 7 miliarde de indivizi si pentru prima data se va spune public despre necesitatea opririi acestei rate de inmultire si de existenta a unui program de scadere treptata a populatiei.
- Din punct de vedere religios, Biserica Catolica va fi in continuare in dificultate, prin discreditarea ei continua de cei ce doresc o singura religie New Age. Vor aparea scandaluri legate de preoti corupti, de legaturi cu grupari mafiote, de homosexualitate, de pedofilie. Fortele implicate vor conduce in asa fel ostilitatile anti-religioase incat sa para ca se va implini profetia lui Malachia si ca Benedict este ultimul Papa inainte de “marea unificare” religioasa. Vor aparea numeroase zvonuri ce-l vor plasa ba pe Obama, ba pe Putin ca fiind Anticristul, dar nu pe Ahmadinejad, sau pe Mubarak. Omenirea va fi condusa de catre forte oculte sa creada ca se indreapta spre un inevitabil Armaghedon, dar fara Mesia, pentru ca sa poata sa apara un “salvator universal”, cel care va pune in aplicare planul unic de salvare planetara, dar la care se vor opune musulmanii, hindusii si budistii.-
- Va incepe sa fie conceput un program avansat pentru energii neconventionale, pentru dezvoltarea celor solare, eoliene, pentru aparitia mijloacelor de transport bazate pe forme de conbustibili altii decat cei fosili. De asemenea, inmagazinarea energiilor de orice fel vor cunoaste un puternic avant.
Se va descoperi ca energia in stare pura poate fi manipulata cu ajutorul gandului si ca microcurentii din creierul uman pot actiona ca niste “trepte de viteza” ce pot multiplica energii foarte puternice. Acestea insa se vor dezvolta dupa 2012.

Sursa: Piatza.net, AIM

marți, 21 decembrie 2010

Republica Bacău! Nu e o glumă…a existat în 1848

Eugen Şendrea în minunata sa carte “Istoria pe placul tuturor” ne povesteşte un episod mai puţin cunoscut de către noi toţi: faptul că în anul 1848, la Bacău era pe punctul să se instaureze o republică!

În anul 1848, Bacăul număra doar 7.000 de suflete. Din punct de vedere „urbanistic” avea „două strade principale: Şoseaua Domnească şi Uliţa Mare”, precum şi vreo 3, 4 mahalale, zise “boereşti şi negustoreşti.” Nimeni însă din cei 7.000 de locuitori nu bănuia că într-o zi Bacăul va deveni… „Republică”!

Valul revoluţionar izbucnit la Iaşi se rostogolea peste aşezările moldovene. Judeţul mai cunoscuse, începând din 1833 şi până în 1847, „tulburări şi mişcări”. Ţăranii clăcaşi, răzeşi sărăciţi, şavgăi (tăietori de sare) de la Ocna, se ridicaseră împotriva abuzurilor de tot felul. Nenumăratele jalbe, plângerile, nu reuşiră să înduplece regimul despotic al lui Mihai Sturza. Dimpotrivă, măsurile represive cresc. Boierii cu vederi progresiste, convinşi de anacronismul regimului domnitorului Sturza, printre care Alecu Aslan, Vasile Sturza, Costache Hurmuzache, N. Ghica Comăneşti, se întâlniră la conacul din Căiuţi, unde au pus la punct un plan de organizare a unei mişcări revoluţionare.

La Bacău se aştepta semnalul! Şi iată că hatmanul Alecu Aslan, fost ispravnic al Bacăului şi spătarul Dimitrie Cracte instituiesc la Bacău „o cârmire de obşte”, adică o… formă de republică! Se adunară dis-de-dimineaţă la casa lui Mavromati Sion. Dregându-şi glasul, hatmanul Alecu Aslan despături o hârtie mare si începu a citi: „Bărbaţi băcăuani, treziţi-vă, aveţi milă de voi, de averile voastre şi de viitorimea voastră. Noi, băcăuanii cerem siguranţa persoanei, îmbunătăţirea soartei ţăranilor, eliberarea deţinuţilor politici, reformă şcolară pe temelie largă naţională. Cerem alegerea unui domn patriot şi de aceea luaţi pildă de la neamurile luminate ce îşi rostesc cugetarea în slobozenie fără a se teme de despotismul lui vodă. Armata moldoveană este a vostră, pentru voi, iar ofiţerii sunt luminaţi şi buni patrioţi. Toţi aşteaptă baterea ceasului şi a unui clopot de unire spre îndreptare. De aceea voi bărbaţi luminaţi ai Bacăului, pentru fericirea norodului, declarăm Republica Bacău! “ Ridică sabia şi strigă: „Trăiască Republica Bacău!”

Un „ura” detunător se rostogoli peste întreaga aşezare de se zguduiră geamurile la ferestre. Trompetele sunară, cei 30 de ofiţeri şi soldaţi se aliniară şi cu steagul desfăşurat defilară pe Uliţa cea mare, urmaţi de negustori, ţărani şi fireşte copii. Tot timpul s-a strigat: „Trăiască Republica Bacău!” Spre seară armata „Republicii Bacău” luă poziţie de luptă pe Câmpul Poştei, aşteptându-se la o confruntare cu trupele lui Mihai Sturza.Desigur, la puţin timp acestsa auzi ştirea incredibilă că Bacăul a devenit… Republică! Imediat din Iaşi porniră trupele fidele lui Sturza” să înăbuşe mica Republică băcăuană. Nu le-a fost prea greu. Era a doua „puternică tulburare” de la Bacău. Prima avususe loc în august 1847, cu agitaţii ale ţăranilor, târgoveţilor, dar şi ale boierimii.

Ce va face Alecu Aslan? El ştia foarte bine că armata Moldovei număra 600 de infanterişti, 200 de lăncieri călare şi o artilerie de un tun! Între timp, iscoadele îi aduc veşti neplăcute de la Iaşi. Beizadea Grigore reuşise, cu 50 de lăncieri şi micul său tun, pe 28 martie, să încercuiască casa lui Alexandru Mavrocordat, aflată „în apropierea barierii Copoului” şi să trimită în surghiunuri o parte din boierii adunaţi aici. Era clar că spre el va veni „o armată” condusă de experimentatul beizadea Grigore. Împarte săbii, suliţe, pistoale, dar şi o puşcă-trombon.

Alecu Aslan nu era un necunoscător al tainelor războiului. Ştia foarte bine că micul său grup nu rezista foarte mult unei armate regulate. Principalul său sprijin erau, cum puţini cunosc, venirea a cel puţin 300 de şavgăi, vestiţii tăietori de sare de la Tg. Ocna. Ordonaţi, obişnuiţi cu greutăţile, având o armă în mână, aceştia puteau oricând întoarce sorţii luptei. Aceştia erau cei mai nemulţumiţi.

Dinspre Roman se aud trâmbiţe, porunci şi tropote de cai. O mică armată moldoveana condusă de beizadea Grigore şi urmată de tun, înaintează spre Bacău. Alecu Aslan se uită întrebător la Zaharachi Moldoveanu: „Vor veni ajutoarele, şavgăii?” Soseşte un trimis al beizadelei cu mesajul de a se preda de îndată. Republicanii refuză. Răsună ordine, armata se desfăşoară, la tun se pune fitilul. O bubuitură răsună peste întindere, apoi răpăit de puşti. Peste puţin timp superioritatea armatei moldovene îşi spune cuvântul. Alecu Aslan se retrage încet, încet. Poate va veni ajutorul… Din nefericire va rămâne o enigmă, de ce şavgăii nu au sosit în ajutor la Bacău. Firavele fortificaţii şi micul grup al armatei băcăuane fură spulberate. Cu tot eroismul „republicanilor”, ei fură încercuiţi şi prinşi. Hatmanul Alecu Aslan „preşedintele republicii” este prins, judecat pe loc şi trimis în lanţuri în beciurile umede ale Mănăstirii Caşin împreună cu alţi republicani. Astfel se încheia şi aici, la Bacău, un episod din mişcarea revoluţionară din 1848.

Sursa: Secretele lui Lovendal

luni, 20 decembrie 2010

Cum au călătorit patru englezi în trecut cu circa 100 de ani în urmă

În 1979, Len şi Cynthia Gisby şi vecinii lor, Geoff şi Pauline Simpson, din Lancashire, mergeau cu maşina prin Franţa, îndreptându-se spre Spania, unde doreau să-şi petreacă vacanţa. Au decis să-şi întrerupă călătoria şi să înnopteze pe valea Ronului, în apropiere de Montelimar, dar primul hotel la care au încercat să se cazeze era plin. Au fost îndrumaţi către un alt hotel aflat în afara şoselei principale, pe un drum desfundat. Deşi s-au înţeles greu cu omul de la recepţie, au reuşit în cele din urmă să obţină două camere. Au observat că hotelul era luminat cu gaz, iar în camere existau paturi de lemn cu pături în loc de pilote. Ferestrele nu aveau geamuri, iar în baie, săpunul era înfipt într-o ţepuşă de metal fixată în perete. Şi masa a fost destul de ciudată: li s-a oferit biftec şi bere. La micul dejun au văzut că nişte jandarmi ce purtau mantale lungi şi coifuri înalte au venit să stea de vorbă cu o femeie îmbrăcată în rochie lungă şi încălţată cu ghete cu nasturi. Au crezut că au nimerit într-un hotel cu temă care acorda foarte multă atenţie până şi celui mai mic detaliu. Iar când li s-a adus nota de plată, au remarcat că suma era foarte mică. Fiecare din ei a plătit numai câteva pence.

Încântaţi de natura rustică a locului, cei patru au decis să revină acolo la întoarcere. Dar când s-au întors, hotelul parcă dispăruse complet. Şi lucru şi mai ciudat – toate fotografiile pe care le făcuseră cu acele locuri erau complet albe.

Sursa: Secretele lui Lovendal

duminică, 19 decembrie 2010

Enigma Tunguska

Siberia, regiunea Krasnoiarsk, 30 iunie 1908, ora 7 si 40 de minute. Un ciudat obiect tubular inconjurat de o lumina orbitoare isi face aparitia pe cer. Numai cateva secunde mai tarziu acesta se prabuseste cu un suierat asurzitor in padurea siberiana. Impactul a fost atat de puternic incat a produs cutremure de peste 5 grade pe scara Richter pe o raza de circa 1000 de kilometri. Avusese loc fenomenul Tunguska.
Martorii oculari spun ca explozia a fost insotita de flacari uriase, iar incendiile care au urmat au durat zile in sir. Unda de soc a facut inconjurul pamantului si fenomene misterioase au inceput sa aiba loc la scurt timp dupa aceea. Intregul continent asiatic a fost udat de ploi negre nemaivazute iar cerul a fost acoperit de nori argintii care emiteau o lumina stranie. Nopti luminoase au fost semnalate pana in Europa fara ca cineva sa poate explica incredibilul eveniment. S-a estimat ca daca impactul ar fi avut loc doar cateva ore mai tarziu, orasul Sankt Petersburg ar fi fost, pur si simplu, ras de pe harta.
In ciuda fenomenelor enigmatice care avusesera loc, nimeni nu se incumetase sa cerceteze locul cu pricina. Asta pana in 1921, atunci cand Leonid Kulik, un cercetator rus, a intreprins prima expeditie in regiunea Tunguska, in speranta de a descoperi urmele craterului a ceea ce mai toti oamenii de stiinta credeau ca a fost un meteorit. Conform calculelor lui Kulik, impactul ar fi fost produs de unul dintre cele mai mari corpuri ceresti care ar fi lovit vreodata pamantul. El chiar reuseste sa schiteze presupusul obiect si incearca sa convinga noul guvern sovietic sa finanteze o expeditie care sa porneasca in cautarea imensului bloc de fier de origine extraterestra.
Pretextand ca descoperirea unei asemenea cantitati de fier ar putea revigora economia nationala, cercetatorul primeste fondurile pentru cea de a doua expeditie care va avea loc in 1927. Cu toate acestea, in loc sa faca lumina in cazul Tunguska, calatoria avea sa adanceasca si mai mult misterul. Spre mare supriza a lui Kulik, niciun crater nu a fost descoperit. In schimb, pe o raza de peste 35 de kilometri copacii carbonizati fusesera culcati la pamant de explozia puternica ce avusese loc cu 19 ani inainte. Fapt si mai curios, in locul in care se credea ca avusese loc impactul, copacii ramasesera in picioare asemeni unor stalpi de telegraf. Nici incercarea de a gasi fragmente meteorice nu s-a soldat cu vreun rezultat. Meteoritul, pur si simplu, nu exista.
Lumea stiintifica se simtea neputincioasa si nu putea decat sa speculeze pe marginea bizarului fenomen. Doi cercetatori rusi avanseaza o noua idee, diferita de cea a lui Kulik, conform careia obiectul care a lovit Siberia nu ar fi fost un meteorit ci o cometa alcatuita din gheata si praf cosmic, fapt ce ar explica lipsa craterului si a urmelor metalice din regiune. Explicatia nu este insa in masura sa acopere si celelate evenimente ciudate care au urmat impactului, cum ar fi unda de soc si cutremurulele puternice. Nici ipoteza meteoritului care ar fi explodat inainte de a lovi solul nu este in masura sa multumeasca oamenii de stiinta. Lipseau, pur si simplu, dovezile materiale.
Expeditiile care au urmat in anii 50-60 au scos la lumina sfere microscopice de sticla ce contineau mari cantitati de nichel si iridiu, fapt ce avea sa conduca la ideea ca originea lor ar fi una extraterestra. Ceea ce dusese la aparitia lor era insa un mister, iar teoriile tindeau sa mearga mai degraba catre pseudo-stiinta. Prabusirea unui OZN, antimaterie sau gauri negre au fost doar cateva dintre ipotezele lansate in presa vremii.
Studiile asupra efectelor bombelor atomice de la Hiroshima si Nagasaki aveau sa adanceasca si mai mult misterul Tunguska, atunci cand Aleksandr Kazantev, om de stiinta rus, descoperea similitudini intre cele doua evenimente: norii luminosi, ploaia neagra si padurea de stalpi de telegraf. Dar cum era posibil ca o explozie nucleara sa aiba loc in 1908? Probele prelevate din solul si vegetatia din zona dovedeau fara putinta de tagada ca nu exista nicio urma de radiatie. Chiar daca adeptii teoriei atomice isi sustineau opiniile si prin misterioasa epidemie care lovise majoritatea persoanelor aflata la mai putin de 100 de kilometri de explozie, si care se manifesta prin aparitia unor rani purulente, medicii rusi puneau totul pe seama variolei care afecta localnicii cu mult inainte de fenomenul Tunguska.
Controversele nu au incetat nici astazi. Daca majoritatea savantilor rusi inclina sa creada ca a fost vorba de o cometa, oamenii de stiinta americani sunt de parere ca vinovatul este un asteroid. Argumente exista de ambele parti, dar nici una dintre teorii nu poate fi general acceptata. La inceput de secol XXI, evenimentul care a creat stupoare in 1908 este inca invaluit in mister.
Teoria conform careia un meteorit a devastat o zona intinsa a Siberiei, dupa ce a patruns in atmosfera Pamantului, in urma cu 100 de ani, este sustinuta de aparitia ploilor acide produse in urma evenimentului. Explozia de la Tunguska s-a petrecut pe 30 iunie 1908, cand aproximativ 80 de milioane de copaci, acoperind o zona de 2.000 de kilometri patrati, au fost nimiciti de o explozie foarte puternica, avand o forta echivalenta cu cea a 20 de bombe atomice. Putini oameni au fost martorii acestui eveniment, iar in zona nu au putut fi identificate niciodata craterul sau fragmente de meteorit.
Mai multe teorii care incercau sa explice evenimentul au fost emise, insa cea care sustine impactul cu un meteorit este sustinuta de analizele depozitelor de turba localizate in zona dezastrului, la nordul lacului Baikal. Experimentul, condus de geologul Evgeniy Kolesnikov de la Universitatea de Stat din Moscova, a revelat prezenta unor tipuri neobisnuite de nitrogen si izotopi de carbon, care dateaza chiar din perioada catastrofei. Aceste urme chimice sugereaza, in opinia cercetatorilor, ca impactului i-au urmat ploi acide intense, o reactie cauzata de arderea meteoritului-cometa in atmosfera. De altfel, stratul de turba colectat din zona Tunguska, continea cantitati foarte mari de iridiu, un element care abunda in spatiu, dar foarte rar intalnit pe Pamant.

Un OZN a salvat Terra de la disparitie?
Nu este scenariul unui film SF de la Hollywood ci pura realitate, sustine dr. Yuri Labvin, presedintele Fundatiei Tunguska. Acesta a afirmat ca misterioasa explozie din 1908, care a avut loc in Tunguska, s-a produs datorita unei nave spatiale extraterestre care s-a ciocnit intentionat cu un meteorit urias pentru a salva Pamantul de la pieire.
Rezultatul impactului a fost ceea ce azi denumim fenomenul Tunguska, o intamplare care nu a putut fi explicata pe deplin nici pana in ziua de astazi. La 30 iunie 1908, o explozie uriasa, cu o forta estimata la 15 megatone, a culcat la pamant peste 80 de milioane de copaci si a pustiit o suprafata de aproximativ 160 de kilometri patrati. Cercetarile ulterioare au demonstrat un fapt socant, acela ca nu a existat niciun crater care sa sustina teoria impactului cu un meteorit. Cei mai multi oameni de stiinta au sustinut ca fenomenul a fost produs de explozia unui corp celest chiar inainte de prabusirea acestuia pe suprafata terestra, ipoteza care a ramas singura explicatie plauzibila a incidentului. La fata locului, cercetatorii rusi au identificat mai multe cristale minuscule, prezenta acestora neputand fi explicata pana astazi. Yuri Labvin este convins insa ca fragmentele de cristal reprezinta ramasitele unui tablou de comanda aflat pe nava extraterestra care s-a ciocnit intentionat cu corpul ceresc pentru a salva Pamantul. Nu exista pe Terra o tehnologie care sa ne permita realizarea unor astfel de cristale. De altfel, am descoperit in Tunguska silicat de fier intr-o forma care nu poate fi reprodusa pe Pamant. Astfel de materiale pot fi produse doar in spatiu, concluzioneaza cercetatorul rus.

Sursa: Piatza.net

sâmbătă, 18 decembrie 2010

Trei OZN-uri uriaşe ar putea ateriza pe Pământ în decembrie 2012

Trei gigantice Obiecte Zburătoare Neidentificate cu o lungime de zeci de kilometri, se îndreaptă în prezent spre Pământ. Potrivit calculelor făcute de oameni de ştiinţă, aterizarea OZN-urilor pe Terra ar putea interveni la mijlocul lunii decembrie 2012. Coincidenţă sau nu, aceasta dată coincide cu sfârşitul calendarului Maya.
NASA acunde informaţia

Anunţul privind apropierea OZN-urilor de Terra a fost făcut de câţiva oameni de ştiinţă din cadrul organizaţiei SETI – un proiect destinat căutării inteligenţei extraterestre. Aceştia susţin că invazia extratereştrilor este absolut reală, iar agenţia spaţială americană NASA ar încerca să ascundă de populaţie această informaţie importantă.
Potrivit astrofizicianului Craig Kasnov, o serie de obiecte foarte mari se apropie de Pământ, dintre care unul are forma cilindrică, iar un altul, sferică. Pentru o confirmare a spuselor sale, savantul le recomandă scepticilor să caute pe Internet hărţile online spaţiale interactive şi să introducă coordonatele OZN-urilor gigantice. Primul mare obiect poate fi descoperit la coordonatele 19 25 12 – 89 46 03, cel de-al doilea, de formă cilindrică – la 16 19 35 – 88 43 10 şi al treilea de formă sferică – la 02 26 39 – 89 43 13.
Anunţul a suscitat reacţii diferite: unii consideră că extratereştrii vin să salveze pământenii de vreo nenorocire teribilă care ar putea apărea în cazul în care predicţia Maya despre sfârşitul lumii în 2012 se va adeveri; alţii îi suspectează pe călătorii din spaţiu de intenţii agresive. “Vom trăi şi vom vedea”, rezumă Craig Kasnov, adăugând că toate cele trei OZN-uri vor putea fi văzute în curând cu telescopul.

Sursa: Piatza.net, Decembrie 2010

vineri, 17 decembrie 2010

“Aspiratorul cosmic”

Una dintre marile enigme cosmice, căreia nu a putut nimeni, în decursul timpului, să-i găsească o explicaţie este cunoscută sub numele de “aspiratorul cosmic”. Pe scurt, iată despre ce este vorba. În 1961, personalităţi militare, aparţinând Pentagonului, au decis să plaseze pe orbită, în jurul Terrei, un nor de ace de cupru, minuscule, care trebuiau să retransmită pe Terra semnalele radio şi să faciliteze astfel comunicaţiile militare aflate astfel la adăpost de orice bruiaj. Dar o astfel de întreprindere compromitea grav radio-astronomia pentru mai multe secole. Prezenţa acestor ace putea avea, deci, consecinţe dezastruoase, care au şi fost denunţate de către numeroşi savanţi din întreaga lume. Totuşi, proiectul, numit West Ford I, a fost aprobat de guvernul SUA, deoarece unul dintre scopurile sale, nemărturisit de altfel, era şi acela de a întârzia programul spaţial al fostei URSS.

La 2 octombrie 1961, americanii au plasat pe orbită polară, la 3200 km altitudine, un satelit militar de tipul Midas, purtînd 350 de miloane de ace de cupru. Imediat după separarea de satelit, norul s-a dispersat, formând un inel artificial în jurul planetei noastre. Printre urmările experimentului, putem menţiona: perturbarea emisiunilor radio şi TV pe toate lungimile de undă, a recepţiei radio şi TV la mare şi foarte mare distanţă, perturbarea gravă a sistemelor de radionavigaţie.

Desfăşurarea experimentului a fost urmărită permanent printr-o puternică reţea de staţii radar, de foarte mare putere şi precizie. Dar, când perturbaţiile iscate de experiment s-au agravat foarte mult, s-a produs incredibilul… Pe ecranele radar s-a putut observa evoluţia unui OZN de foarte mari dimensiuni, de natură necunoscută şi care, ca să-l cităm pe însusi McCarthy: “Ca un aspirator uriaş, a obsorbit de pe cer centura de ace în numai câteva minute”, şi aceasta sub privirile îngrozite ale operatorilor radar de la sol.

În ciuda acestui eveniment de natură extraterestră, extraordinar prin desfăşurarea sa şi care ar fi trebuit să le dea de gândit responsabililor programului, la scurt timp a fost lansat şi plasat pe orbita un al doilea transport de ace, în cadrul experimentului numit West Ford II. Dar… cu acelaşi rezultat: milioanele de ace au fost din nou aspirate, după care OZN-ul a dispărut iarăşi în abisul cosmosului.

În ciuda faptului că s-au oferit premii substanţiale, până astăzi nimeni nu a putut da o explicaţie cât de cât satisfăcătoare acestui fenomen. Apoi, experimentele au fost pur şi simplu “uitate”, orice referire la ele devenind tabu.

Sursa: Secretele lui Lovendal

joi, 16 decembrie 2010

Gandurile mele

Mi-ar plăcea, ca dimineața când mă trezesc, să pot cuprinde cu mintea mea toată lumea. Nu este așa. Sfera gândurilor mele nu depășește spațiul apartamentului. Nici gândurile în sine nu sunt importante. Mă concentrez pe chestii practice cum ar fi cafeaua de dimineață, încălțările care trebuie să fie curate... Când schimb registrul întrebându-mă cu ce ma îmbrac, sunt obligat să deschid geamul și să privesc afară. Se cheamă că am făcut primul pas spre lume și mi-am extins interesul spre univers. Lăsând ironia la o parte și făcând o analiză de bun simț, constat că mă preocupă momentul, fleacurile și că acord acestora prea mult timp în detrimentul problemelor realmente importante, cărora nu le trimit decât blitzuri. Și atunci, cum vreau să găsesc soluții dacă nu macin problema?
Vespazian Ionesi, decembrie 2010, Bacău

miercuri, 15 decembrie 2010

Din nou despre Pamantul gol

Ideea este atât de incitantă încât am hotârat să revin și să vă prezint, condesat, ce am citit zilele acestea. Oamenii de știință resping ideea Pământului gol spunând că, in acest caz, Terra ar avea o masă insuficient de mare pentru a putea susține atmosfera prin forța gravitației, iar apa de la suprafată s-ar evapora. De asemenea, nu ar exista câmpul magnetic, generat de nucleul din fier lichid al Pământului și busolele nu ar funcționa. Nu ar exista nici un fel de activitate vulcanică și nici urmă de lavă. Însă asta ar fi cea mai mică grijă. În lipsa atmosferei și a câmpului magnetic radiațiile din spațiu nu ar mai întâmpina nicio barieră, iar viața pe Pământ nu ar avea nicio șansă.
De-a lungul timpului teoria Pământului Gol a generat dezbateri, a infierbântat mințile celor avizi de mister și a fost muza scriitorilor. Au scris pe aceasta tema: H.G.Wells, Edgar Allan Poe, dar cel mai cunoscut este Jules Verne cu romanul "Călătorie spre centrul Pământului".
Să pornim de la un capăt și vedem noi unde vom ajunge....
In anul 1628, Edmund Halley (astronom englez care a calculat orbita cometei ce-i poartă numele) spunea: “Eu cred că Pământul e constituit din sfere concentrice, ca o cutie de puzzle chinezească. Aceste sfere susțin viața și sunt îmbăiate intr-o lumina eternă". In opinia lui, aurora boreală era cauzată de gazul care scapa din interior prin crusta subțire. Pornind de la Haley, John Simms a dezvoltat in jurul anului 1800 noile teorii ale golului. “Haley avea dreptate in legatură cu sferele concentrice, dar nu a mentionat deschiderile de la poli. Oceanul curge din și înspre aceste deschideri și nu este nicio îndoială că există, de asemenea, locuitori în interiorul Pământului.” În speranța că Americii i se va atribui cea mai mare descoperire a lumii, presedintele de atunci, John Quincy Adams a finanțat o călătorie care trebuia să ajungă la lumea din interior. Membrii expediției au adunat materiale științifice importante pentru geologia, botanica, zoologia și antropologia din zonele exporate, dar nu au descoperit misterioasa lume ascunsă.
In 1897, Cyrus Teed (medic și alchimist american) susținea: “ Noi de fapt trăim în interiorul Pământului, sub suprafața interioară a crustei. În interiorul golului sunt Soarele, Luna, stelele, planetele și cometele. Nu există absolut nimic în exterior. Interiorul este tot ceea ce este”. Ideea poate părea cel puțin aberantă pentru astronomii moderni, care descoperă noi și noi galaxii la milioane de ani-lumina distanță.Cu toate acestea, în anii ’40 în Germania, adepții teoriei erau numeroși. Ei susțineau că Thule, (lumea interioară) fusese populată de ființe magice, inițiate de extratereștri, iar descendenții lor nu erau nimeni alții decât arienii. Cei mai puri descendenți ai acestora erau, evident, germanii, iar menirea lor era să moștenească puterea stramoșilor și să se folosească de cunostințele lor avansate. Nu a durat mult până când insuși Hitler a imbrățișat ideea unui Pământ Gol. În 1942, în plin război, Hitler a comandat o expediție secretă. Însoțiți de fizicianul Heinz Fisher, un grup de militari au debarcat pe insula Rugen din Marea Baltică. Dacă Pământul ar fi fost concav, atunci reflectarea undelor radar ce se propagă in linie dreaptă ar furniza imagini ale unor puncte indepărtate situate pe fața internă. Acesta era planul militarilor pentru a afla poziția inamicilor, practic să-i privească pe scurtătură. Este nevoie să vă spun că expediția a fost un eșec total? După moartea lui Hitler, mulți nu au vrut să creadă în acest final banal și s-a lansat ideea că acesta nu s-a sinucis ci că, împreună cu aghiotanții săi, s-a strecurat în adâncurile Pământului, unde aveau deja construită o bază secretă.
Cronologic, urmează povestea frumoasă a amiralului Byrd pe care o găsiti în postările din martie 2010. Vă las plăcerea să o citiți, iar eu închei spunându-vă despre doctorul Raymond Bernard care a scris cartea “Pamantul Gol”, dupa care, crezând în ceea ce a scris, a hotărât să descopere posibile intrări și a plecat in călătoria vieții lui. A dispărut fără urmă într-una din peșterile Amazonului, iar adepții lui au fost convinși că și-a atins scopul. Așa să fie oare?
Și încă ceva. A treia fotografie nu prezintă vreo bază secretă americană, nici intrarea în lumea interioară, ci o imagine din Salina Turda!

Vespazian Ionesi, decembrie 2010, Bacău

marți, 14 decembrie 2010

Bravo, Mădă!

Azi voi scrie despre un copil remarcabil. După o vizită in Finlanda, Mădălina Nastasă a fost invitată la o dezbatere televizată, in direct, la un post local. Însoțită de două profesoare, dintre care una inspector școlar, au vorbit despre școala finlandeză, care, la ora actuală, este cea mai performantă din lume. Până aici lucruri aproape normale. Zic aproape fiindcă nu oricine este invitat la televiziune pentru dezbateri, iar tema a fost chiar importantă. Prestația Mădălinei a fost deosebită. Ținuta, expresia, exprimarea, claritatea ideilor prezentate, totul a fost la superlativ. Îndrăznesc să spun că mi-a plăcut mai mult decât profesoarele care, la un moment dat, au părăsit ideea comparației cu Finlanda și s-au cantonat in sfera nemulțumirilor cotidiene ale învățământului românesc. În schimb, Mădălina a reușit să aprecieze în mod subtil munca dascălilor dar și a elevilor români. Suntem foarte des tentați să spunem ca învățământul românesc nu se ridică la nivelul celui din străinatate. Nu sunt de acord. Atâta vreme cât Mădălina este produsul acestui sistem, și nu este singurul copil de exceptie, afirm fără teama de a greși că avem școală și copii de valoare. De ce nu ne apreciază străinii? Fiindcă ei au optat perntru un sistem diferit de al nostru, pe care îl promvează cu seriozitate, fără a oscila. Ar fi culmea să spună că sistemul nostru este mai bun. Doar noi, fără coloană vertebrală, ne ploconim și ne umilim in fața lor. Noroc cu copii care fac comparațiile fără complexe. Mădălina spunea că nu s-a simțit cu nimic mai prejos ci, la un moment dat, chiar deasupra celor din Finlanda și că a reușit sa se integreze foarte usor modului lor de lucru.
Cinste ție, Mădălina, cinste părinților și profesorilor tăi!
Vespazian Ionesi, decembrie 2010, Bacău

luni, 13 decembrie 2010

Primul avion invizibil

Se pare că inginerii nazişti erau periculos de aproape de a construi un avion care să fie invizibil pe radare, putând astfel schimba cursul istoriei celui de-al doilea război mondial. Un prototip al acestui avion a fost testat cu succes înaintea Crăciunului anului 1944, dar naziştii n-au mai fost capabili să perfecţioneze designul si să treaca la productia de serie. Capacitatea tehnologică germană era recunoscută în timpul celui de-al doilea război mondial, naziştii fiind cu ani buni înaintea aliaţilor în ceea ce priveşte tehnologia militară (să amintim de tancurile Panzer şi de rachetele V-2). Nemţii erau in dezavantaj atunci când se confruntau cu avioanele britanice Spitfire - mai rapide si mai manevrabile, asa ca lucrau de zor la dezvoltarea de noi aparate de zbor, întrucât simţeau că soarta războiului se întorcea împotriva lor. In anul 1943, şeful forţelor aeriene germane, Hermann Goering, a cerut inginerilor proiectanţi să producă un bombardier care să îndeplinească cerinţele “trei de 1.000″, adică să poată căra echipamente de 1.000 de kg, să poată zbura cu viteza de peste 1.000 kmh, şi să aibă autonomie de zbor de 1.000 km.
Fotografia alaturata prezinta prototipul avionului Horten Ho 2-29.
Doi fraţi piloţi, Reimar şi Walter Horten, au propus un proiect de avion care ar fi îndeplinit cerinţele lui Goering. Compartimentul central era realizat din oţel şi ar fi folosit un motor BMW. Ideea novatoare era aceea de a înveli avionul cu un material format din praf de mangal şi clei de lemn, amestec care, ar fi absorbit undele electromagnetice ale radarului si, impreuna cu designul deosebit, ar fi făcut avionul invizibil faţă de aparatul radar. Se pare că aceeaşi metodă a fost folosită şi în crearea primului avion invizibil american. Folosindu-se de planurile originale, firma producătoare de armament Northrop-Grumman, a realizat o replică, la scară naturală, a avionului Horten Ho 2-29, întreaga operaţiune costând circa 250.000 de euro şi 2.500 de ore pentru a fi construit. Concluzia este urmatoarea: avionul n-ar fi fost total invizibil pentru radarele folosite în cel de-al doilea război mondial, dar invizibilitatea sa era destul de mare şi ar fi fost destul de rapid pentru a ajunge la Londra, înainte ca avioanele Spitfire să-l fi putut intercepta.
“Dacă germanii ar fi avut timpul să dezvolte aceste avioane, ele ar fi avut un impact semnificativ”, afirmă Peter Murton, expert de avaiaţie al Muzeului Imperial de Război din Duxford. “Acest design, afirmă acelaşi expert, ar fi fost foarte eficient, întrucât ar fi minimizat forţa de frecare, şi de aceea ar fi ajuns la viteze foarte mari în picaje şi în planare, şi ar fi avut o autonomie incredibil de mare”.

Sursa: Secretele lui Lovendal

sâmbătă, 11 decembrie 2010

O bere cu prietenii

Un profesor de filosofie statea în fata studentilor sãi având câteva obiecte pe catedrã. A început ora, fãrã sã spunã un cuvânt, a luat un borcan mare si a început sã-l umple cu pietre având diametrul de aproximativ 5 cm.
Dupã aceasta, i-a întrebat pe studenti dacã borcanul este plin. Toti studentii au fost de acord cã borcanul este plin. Apoi, a luat o cutie cu pietricele si le-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, acestea s-au rostogolit printre pietrele mari si au umplut spatiile rãmase libere.
I-a întrebat din nou pe studenti dacã borcanul este plin. Au fost din nou de acord cã este plin... si au râs. Profesorul a luat o cutie cu nisip pe care l-a turnat în borcan, scuturându-l usor. Desigur, nisipul a umplut spatiul rãmas liber.
Acum, spuse profesorul aratând spre borcan, vreau sã intelegeti cã aceasta este viata voastrã. Pietrele mari sunt lucrurile importante: familia, partenerul, sãnãtatea si copiii vostri, lucruri care, chiar dacã totul este pierdut, si numai ele au rãmas, viata voastrã tot ar fi completã. Pietricelele sunt celelalte lucruri care conteazã: slujba, casa si masina. Nisipul reprezintã lucrurile mici, care completeazã restul. Dacã puneti în borcan mai întâi nisipul, nu mai rãmâne loc pentru pietrele mari si pentru pietricele.
La fel se desfãsoarã si viata voastrã: dacã vã consumati timpul si energia cu lucrurile mici, nu vei avea niciodatã spatiu pentru lucrurile importante. Fiti atenti la lucrurile care sunt esentiale pentru fericirea voastrã. Jucati-vã cu copiii vostri, fãceti-vã timp pentru controale medicale, duceti-vã partenerul la dans. Va ramâne mereu destul timp sã mergeti la serviciu, sã faceti curat în casã, sã dati o petrecere sau sã duceti gunoiul.
Aveti grijã de pietrele mari în primul rând, de lucrurile care intr-adevãr conteazã. Stabiliti-vã prioritãtile! Restul... este doar nisip.

Iatã si continuarea:
Dupã ce toatã lumea a fost de acord cã profesorul umpluse borcanul si dãduse lectia de viatã, pãrea ca nimic nu mai poate fi spus. Profesorul luã o halbã de bere si o turnã în borcan, care desi plin, absorbi întreaga cantitate de lichid, printre pietre, pietricele si nisip.
Acum era intr-adevãr plin. Si spuse: oricât de plinã vã va fi viata, întotdeauna va fi loc si pentru o bere cu prietenii!

Special pentru Liviu, dacă o să citească vreodată blogul meu!!!!

Cele 7 minuni ale comunismului

1. Toata lumea avea serviciu.
2. Desi toata lumea avea loc de munca, nimeni nu muncea.
3. Desi nimeni nu muncea, planul se realiza si se depasea.
4. Desi planul se realiza peste 100 %, in magazine nu gaseai nimic de cumparat.
5. Desi nu gaseai nimic de cumparat, toti aveau frigiderele pline.
6. Desi toata lumea avea de toate, toti furau.
7. Desi toti furau, niciodata nu lipsea nimic.

vineri, 10 decembrie 2010

Despre Tibet

Pentru mine, și sunt sigur că și pentru voi, Tibetul reprezintă un ținut sacru, iar Dalai Lama un un samurai al credinței. Firesc, am simțit nevoia să citesc pentru a afla mai multe. Iată rezultatul documentării.
Tibetul apare pe scena lumii prin anii 600-650, e.n., când un lider local unește triburile din actualul platou tibetan. O sută de ani ființează independent și își extinde teritoriul spre China, în anul 763 fiind oprit de armata dinastiei Tang. O să încerc să nu dau prea multe date concrete, noi nefiind familiarizați cu succesiunea dinastiilor chinezesti. Până în secolul XX Tibetul a existat ca o regiune cu statut special in Imperiul Chinez, cu autonomie recunoscută tacit de populație dar și de oficiali. Schimbările sociale radicale din 1911 dau posibilitatea celui de-al 13-lea Dalai Lama sa expulzeze trupele chinezesti din Lhasa, capitala regiunii, și să declare, un an mai târziu, independența Tibetului. Nici o putere occidentală nu a recunoscut statul nou format. In anul 1950, liderul comunist Mao Tze Dong ordonă Armatei de Eliberare Chineze să ocupe capitala Tibetului. Formal, Mao se angaja să păstreze nealterate tradițiile tibetane precum și autoritatea religioasă a lui Dalai Lama. Evident, nu s-a gândit nici un moment să respecte tratatul și impune reformele comuniste printre care și colectivizarea proprietăților nobililor din regiune. Cu sprijin american, Dalai Lama ripostează lansând o mișcare de eliberare care, însa, se dovedește un eșec total. Din 1959 liderul religios tibetan se refugiază în India și conduce un "guvern în exil". Încercările repetate de a negocia cu guvernul comunist chinez solutii rezonabile au fost sortite eșecului. Conflictul s-a acutizat după ce Dalai Lama a acuzat China de "genocid cultural".
Dalai Lama este departe de a fi un om permanent cufundat în rugăciune, așa cum bănuiam. Mi se pare mai degrabă ancorat în lumea reală, cu multiple legături în sfera politică și, evident, cu serviciile speciale. Site-ul oficial al Departamentul de Stat American pune la dispoziție, pentru perioada 1950-1968, următoarele informații: „Activitatea tibetană a CIA constă în activitați politice, de propagandă și acțiuni paramilitare. Scopul programului în această etapă este acela de a mentine viu conceptul unui Tibet autonom în platoul tibetan și în alte țări, în special India, și de a dezvolta o capacitate de rezistență in fața posibilelor acțiuni politice din China comunistă." CIA a alocat 1.735.000 de dolari pe an pentru a pregăti luptători de gherilă tibetani. Antrenamentele se făceau in bazele din Nepal și Colorado. Dalai Lama primea anual 180.000$ - fonduri speciale(?!). După publicarea de către CIA a datelor de mai sus, Dalai Lama a recunoscut că a primit fonduri din partea agenției americane pentru a susține lupta împotriva autorităților chineze. O poziție cel puțin bizară a unui om care a militat fătiș pentru o politică non-violentă. După 1990 acțiunile par să se reia, în formă diferită, pe primul loc situându-se influențarea opiniei publice internaționale. Dalai Lama cutreieră lumea promovând ideea unui Tibet liber. Asta vedem noi. Oare ce nu vedem???

Vespazian Ionesi, decembrie 2010, Bacau

joi, 9 decembrie 2010

Misterele Titanicului

Chiar din primele zile, dispariţia Titanicului a fost însotită de mituri şi legende. Pe lângă cele tradiţionale, la noi au ajuns şi versiuni fantastice. În 1897, cu 15 ani înainte de dispariţia Titanicului, a ieşit de sub tipar o carte a unui jurnalist necunoscut, pe atunci, Morgan Robertson. Romanul său prezicea scufundarea unui uriaş transoceanic cu numele „Titan”. Imaginatia bogata a jurnalistului s-a dovedit a fi o proorocire de coşmar, care se potrivea cu faptele reale, începând cu numele şi echipamentele vasului şi terminând cu locul, timpul şi cauza catastrofei. După tragedie, Robertson a fost considerat „diavol”, geniu negru, prevestitorul nenorocirii. Romanul său a fost blestemat, iar autorului i-a fost refuzat dreptul la publicarea cărţilor. Un marinar de pe Titanic, printr-o ironie a sorţii, avea cu el un exemplar al romanului lui Morgan Robertson. Pe măsura ce înainta în lectură, pe marinar îl cuprindea panica. Le-a povestit colegilor, dar aceştia il ascultau cu un zâmbet larg pe buze. Era atât de speriat, încât, atunci când vasul a acostat în portul oraşului Southhempton, el a abandonat nava, şi, prin asta şi-a salvat viaţa.De asemenea, în ultima clipă, au refuzat să călăto rească încă 55 de oameni, printre care si miliardarul John Morgan, proprietarul Titanicului, declarat subit bolnav. A refuzat călălătoria şi un mare negustor, a cărui soţie a primit o avertizare anonimă „dacă nu vreţi să vă pierdeţi soţul, atunci faceţi tot posibilul ca să-l răzgândiţi de la călătorie”. Ceilalti care au renuntat au motivat asta prin diferite presimţiri ciudate dar puternice.
Pe 15 aprilie 1972 - la 60 de ani dupa tragedie - radistul vasului american "Theodor Roosvelt" primeste un semnal S.O.S. In casti se auzea o voce inghetata care cerea ajutor pentru Titanicul ce se scufunda. Llyld Dethmer, radistul, a crezut ca a innebunit. Insa, disciplinat, a transmis mesajul la tarm. Cine stie, s-a gandit, poate intradevar cineva are probleme. Raspunsul a fost scurt si calm: "la semnalul SOS nu raspundeti, continuati cursul stabilit". Mai tarziu, in port, capitanului si intregului echipaj li s-a explicat ca, demult scufundatul Titanic, nu avea cum sa trimita semnale SOS. Ori radistului i s-a parut, ori cineva a facut o gluma buna. Dhetmer a gasit straniu faptul ca explicatiile au venit de la serviciile speciale si nu de la conducerea maritima, asa ca a inceput cercetarile. Initial, din pura curiozitate, dar s-a adancit atat de mult incat a ajuns la spital cu probleme neuropsihice. Inainte de asta a reusit sa "dezgroape" multe lucruri interesante. In arhive a gasit rapoarte ale colegilor sai radisti, care au receptionat semnale SOS in 1924, 1930, 1936, 1942 adica odata la sase ani. In 1978 Lloyd a asteptat pregatit semnalul si a asigurat pe toata lumea ca l-a primit. Ce s-a intamplat in anii urmatori nu se stie, nu exista informatii nicaieri. In 1996, insa, ziarul canadian "Sun" a anuntat despre un alt semnal SOS primit de vasul canadian " Quebec". Se presupune ca in scurgerea timpului s-a format un semnal fantoma, si ca pe acesta, cica, il primesc vasele de atata timp. Daca este adevarat ar trebui sa ne pregatim pentru SOS-ul din 2014. Sunt voci care spun ca semnalele au fost primite nu numai de aparatura ci si de oameni, sub forma premonitorie. Asa s-ar explica profetia lui Morgan Robertson precum si presimtirile celor cincizezeci si cinci care au refuzat calatoria. Pare un episod de poveste, dar cum sa explicam faptul ca vasele "Carpatia" si "Olimpic" au primit semnalul SOS la ora, 23.17 cu 23 de minute inainte de ciocnirea cu aisbergul.
Daca pana acum toate descoperirile se reduceau la niste semnale fantoma, nepalpabile, ceea ce a gasit Carl-Yorgen Huss, capitanul unui vas norvegian de pescuit, schimba mult datele problemei. In ziua de 24 septembrie 1990, in nordul Atlanticului, la 340 km sud-vest de Islanda, pescarii norvegieni au gasit o fata speriata, tremurand pe un aisberg. Numele ei era Winie Cowts si a spus ca are 29 de ani. Capitanul Huss a anuntat oficialitatile despre fata gasita. Ea afirma ca s-a salvat printro minune de la naufragiul Titanicului si ca este foarte ingrijorata pentru soarta celorlalti calatori... Pentru aceasta femeie timpul s-a oprit in tragica zi de 15 aprilie 1912, zi pe care o traia emotional atat de puternic de parca cei 79 de ani trecuti nici n-ar fi existat. Pescarii nu puteau accepta asa ceva. Notiunile lor despre timp si curgerea lui erau bulversate complet si nu intelegeau nimic din ce se petrecea sub ochii lor. Nici fata nu pricepea ce se intampla. Era complet sanatoasa psihic, nu trada nici o urma de prefacere, fiind doar teribil de speriata. Hainele pe care le purta erau "la moda" la inceputul secolului. Cum era posibil asa ceva? In cautarea raspunsului, autoritatile au luat legatura cu oficialitatile maritime britanice. Londra a confirmat, conform arhivelor, ca miss Winnie Cowts din Southempton fusese pe lista calatorilor si s-a aflat pe vapor. Lucru straniu - nu arata de loc de 108 ani, ci de 29! "E ceva supranatural", au afirmat cei 27 de membri ai comisiei de examinare. "Se pare ca s-a aflat intr-un fel de conservare a timpului. Nu a imbatranit deloc." Peste un an, la 9 august 1991, vaporul de cercetari norvegian "Larsson Nayper", la 365 km sud-vest de Islanda il "pescuieste", dupa toate aparentele, chiar pe capitanul Titanicului E. John Smith! Nevatamat, dar cutremurat de cele intamplate. Era imbracat intro uniforma de o calitate excelenta marca "White Star". Salvatorii au procedat exact ca in cazul precedent. L-au predat pe Smith autoritatilor de la Oslo, care, bineinteles ca l-au supus la o serie de examinari si teste psihice. Le-a trecut cu brio pe toate. Era perfect sanatos, iar amprentele din dosarele marinei britanice au confirmat identitatea "reintorsului". Autoritatile nu au fost de acord cu intervievarea celor doi, sub pretextul socului emotional, cei doi inca mai cred ca sunt in 1912...Dupa trei ani, in 1994, in aceleasi locuri, a fost gasita o fetita de zece luni, aproape inghetata, dar sanatoasa. De unde a aparut acest bebelus, care, evident nu putea sa inoate? De ce era in viata la o distanta foarte mare de tarm? Cum a ajuns acolo? Copilul plutea pe apa sustinut de un colac de salvare cu insemnele Titanicului...
Marinarii de pe vasele care trec prin locul unde a disparut Titanicul sustin ca totdeauna vad un vapor mare scufundandu-se. Unii zic ca este fantoma Titanicului, altii cred ca in momentul scufundarii, uriasul transoceanic ar fi nimerit intro bucla temporala unde evenimentul se repeta la nesfarsit, cu unele mici diferente cum ar fi salvarea unor suflete ... Oricum, Pentagonul deja a clasificat acest subiect, ca si multe altele: "Top Secret".....

...Iar eu, dupa ce m-am entuziasmat citind cele de mai sus, am primit celebra replica: "Tata, tu chiar crezi tot ce citesti pe internet!?"

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...