Fotografia se intitulează „La coada calului” și este loc de intâlnire când îi de mers la o berușcă...
De vreo doi ani incoace, peste tot în ţară, se construiesc sensuri giratorii. Faptul mă bucură. Se simplifică regulile şi noi ne descurcăm bine în intersecţii în care altădată... Cine dădea examen pentru permis de conducere şi ajungea la R.M.B. era picat fără drept de apel. Numai gândul la încâlceala de acolo te răpunea.
Apoi a apărut şi bancul despre blonda căreia un puşti îi cere un leu ca să-i arate cum să iasă din giratoriu. Amintirea şi bancul mă duc cu gândul la ce ni se întâmplă acum. Cred că mintea ne este mai zăpăcită decât zulufii blondei şi, mai cred, că ne-ar prinde bine un puşti care să ne scoată din vârtejul în care, cu bucurie, am intrat în 1989. Zilnic, televizorul ne spune cât de rău ne era înainte. Copii se minunează când văd fotografii din tinerețea noastră, în care suntem frumoşi şi imbrăcaţi bine. Tot zilnic, analiştii ne explică ce ni se întâmpă şi de ce ni se întâmplă. Programele TV de nişă ne strecoară in creier, discret, faptul că in 2012 ar fi posibil să sărim din giratoriu direct in ceruri, fie catastrofal, înghiţiţi de pământul care a început deja să tresară în cutremure sau, evolutiv, trecând întrun nou nivel existenţial ca „oameni de lumină”. Nu mai avem tihnă. Întrebarea e când ne era mai bine? Când păşeam încolonaţi diciplinat intro siguranţă care ne dădea linişte sau azi cu capul ţăndări de întrbări care nasc alte întrebări? Răspunsul cred că l-am ştiut şi atunci şi acum. Întotdeauna cineva te dirijează pe marele drum. Dacă, din când în când, ne dăm seama, stăpânii schimbă forma giratoriului...
Vespazian Ionesi, 15.04.2010, Bacău
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu