Conform unor specialisti militari in psihotronica si razboi
radioelectronic, ele alcatuiau un dispozitiv radionic, folosit de
sacerdoti atat pentru influentarea starii de sanatate, cat si pentru
manipularea psihica a maselor.
Folosind un aparat de detectie a metalelor marca “Spectrum Wait”,
„braconierii” din Deva au reusit ceea ce arheologii n-au reusit
niciodata, descoperirea unor gropi sacre care demonstreaza inca o data
cunostintele extraordinare ale castei preotilor daci. Cercetatorul
Florin Medelet a fost primul care, cercetand 25 de bratari spiralate de
argint, descoperite in imprejurimile Sarmisegetusei, a remarcat ca
acestea depaseau sensul strict de podoabe, incadrandu-le in „domeniul
ritualico-magic”. Bratarile studiate erau terminate la ambele
extremitati cu capete de sarpe, urmate de 7 palmete infatisand „pomul
vietii”. La fel cum sunt si bratarile de aur recent descoperite. „7”
este si modulul numeric folosit la construirea sanctuarului mare, care
are 30 de formatiuni a cate 7 stalpi.
Conform declaratiei data la politie de catre sapatori, in zona culmii
“Caprareata” – punct arheologic al sitului „Sarmizegetusa Regia” – „la
distanta de 5 metri de o stanca aflata pe panta muntelui, s-a descoperit
o lespede de piatra sub care se afla o groapa triunghiulara, cu
dimensiunile de 50×50x60 cm, avand peretii placati cu lespezi de piatra.
In interiorul acesteia, dupa evacuarea pamantului, s-au descoperit zece
bratari spiralice din aur masiv asezate perechi, cate doua, respectiv
cate o bratara mai mica introdusa intr-una mai mare; trei perechi de
cate doua bratari erau asezate vertical, iar alte doua perechi de cate
doua bratari erau asezate orizontal, la nivel inferior, separate de
primele printr-un strat de pamant”.
Ulterior, in zona bazinelor de apa de pe paraul Godeanu, la poalele
culmii Caprareata, alti sapatori neautorizati au mai localizat o groapa
sacra, amenajata cu lespezi de piatra, deteriorata, in care au
descoperit doua bratari de tipul celor descrise mai sus. In ziua
urmatoare, tot pe o panta a culmii Caprareata, acestia au descoperit o a
treia groapa triunghiulara de cult, in care au declarat ca au gasit
alte trei bratari din aur. Toate cantarind peste un kilogram. Cele trei
gropi de cult erau amplasate intr-un triunghi imaginar cu varful in jos,
doua pe panta culmii, iar a treia la poale, la est de incinta sacra
unde se oficiau misterele cultului solar. Conform cercetatorului
Gheorghe Serbana, denumirea culmii burdusita cu bratarile masive nu vine
de la capra, ci de la Cap (de) Ra, zeul soarelui, al carui cult era
celebrat la Sarmisegetusa si care nu este exclusiv zeu egiptean. In
afara de casta preotilor, in misterele cultelor Soarelui erau initiati
si razboinicii si capii familiilor aristocratice, sarpele fiind emblema
religioasa, lupul al castelor de luptatori, iar ursul al familiilor
aristocratice. De sarbatorile solstitiale, la aceste mistere participa
si poporul.
Observand schita „inginereasca” a gropii de cult, un triunghi isoscel
format din lespezi de piatra ce contineau cinci „bobine” din aur
despartite printr-un strat de pamant, cativa specialisti in razboi
radioelectronic de la Academia Militara, au recunoscut imediat o „cutie
de rezonanta”. Dar cand au aflat ca este vorba despre mult
controversatele bratari dacice, au cerut mai mult timp si detalii
tehnice: numar de spire, grosime, inaltime etc. Acum, in urma
recuperarii catorva bratari, col.dr. Emil Strainu, specialist in
psihotronica si razboi radioelectronic, si-a facut o parere preliminara:
pe Caprareata se afla un sistem de dispozitive radionice de mare
putere.
Conform col. dr. Emil Strainu, „cele trei dispozitive puteau
focaliza, concentra si dirija energiile subtile”, unele bratari
actionand ca bobine Tesla, captatoare de energie radionica. „Bratarile,
amplasate intr-o cutie de rezonanta, jucau rolul de circuite oscilante
si transformatoare de frecventa, putand induce maselor stari benefice
sau negative, in functie de ceea ce doreau sacerdotii care actionau
dispozitivele, prin fluxuri radionice emise de la distanta”, subliniaza
col.dr. Strainu. De exemplu, se putea induce luptatorilor stari de manie
si curaj nebunesc. Asa si vorbesc anticii despre razboinicii daci,
actionand pe campul de lupta fara teama, asemenea lupilor.
Mircea
Eliade, care a studiat indelung mitologia populara romaneasca, vorbeste
si despre puterea miraculoasa a razboinicilor de se transforma ritual in
lupi. Eliade era de parere ca razboinicii se constituisera intr-o
intr-o confrerie de luptãtori, la intrunirile carora se oficiau
ritualuri sacre, luptatorii fiind posedati de spiritele lupilor, ceea ce
avea sa fie denumit ulterior „furor heroicus”. Nenumarate triburi cu
nume de lupi sunt atestate si in regiuni mai indepartate, in Spania
(Loukentioi si Lucenses), in Galicia celtiberica, in Irlanda si Anglia.
Cam pe unde au ajuns luptatorii-lupi, avand ca steag de lupta sarpele cu
cap de lup.
Printre totemurile dacilor, trebuie mentionat si sarpele, in forma
lui naturala sau in cea fantastica, de balaur. Sarpele in forma
naturala, ca animal consacrat Soarelui si care reprezenta energia
inmagazinata, spiralata, a fost folosit ca simbol din cele mai vechi
timpuri, pe ceramica sacra, apoi de catre casta razboinica, pe scuturi
si coifuri. Sarpele fantastic, incoronat, cum avea sa fie folosit si de
faraonii egipteni, a fost considerat de arheologi, un animal simbolic al
localnicilor din Carpati inca din perioada culturii Hallstatt.
Figurarea iconografica a Cavalerului trac mosteneste in reprezentarea
arborelui sacru incolocit de un sarpe caracteristica totemica antica din
epoca predacica.
Energia radionica manevrata de preotii daci prin aceste sisteme
spiralate putea fi folosita si in scopuri terapeutice. Preotii daci erau
recunoscuti ca cei mai buni lecuitori ai lumii antice. Pentru
specialistii in terapii radionice din ziua de azi, „podoabele” dacice,
bratari spiralate sau sub forma de spirala stransa ca o rozeta sunt tot
atatea instrumente radionice cu efect curativ. In practica, obiectivul
radionicii este ide a intari sistemul imunitar al omului si de a creste
capacitatile organismului de autovindecare , ajutand la inlaturarea
influentelor factorilor toxici, influentelor la nivel emotional si
psihologic. Totodata, creste potentialul energetic al pacientului, in
sensul dobandirii unei stari de bine, nu numai la nivel fizic, ci si
emotional, mintal si spiritual. Adica, exact cum se spunea despre
vindecatorii daci, acestia lecuiau si trupul si sufletul, altminteri
vindecarea nu ar fi fost completa. Radionica sustine ca fiecare persoana
dispune de o forta vitala sau camp energetic, care, atunci cand este
tulburat, produce manifestari si simptome de boala in corpul fizic.
Tratamentele radionice incearca sa alinieze, sa regleze campul energetic
personal, actiune cunoscuta ca „normalizare”. Radionica a fost
promovata in timpurile noastre de dr.Albert Abrams (1863-1924) si s-a
dezvoltat datorita unor practicieni renumiti precum dr.Ruth Drown
(USA), Sir George de la Warr, David Tansley si Malcom Rae (Anglia).
Una dintre afirmatiile fundamentale ale lui Abrams este ca tot ceea
ce exista intr-o forma sau alta are o „semnatura vibrationala unica”.
Aceste semnaturi sunt reprezentate in radionica printr-o serie de coduri
numerice, asa numitele „rate” radionice. Dr. Albert Abrams considera ca
dispozitivele metalice in forma de spirale dublu- concentrice
influenteaza sistemul nervos central.
Purtate ca bratari, pot avea un
efect calmant, echilibrand sistemul nervos, inducand o stare de armonie.
Cele de aur lucreaza cu cea mai purã si nobilã energie, cea a Soarelui,
caruia ii si este consacrat aurul. Inca de pe vremea masagetilor
(mileniul II i.C.) se purtau bijuterii spiralate din aur, la maini si la
picioare, acestea avand efect benefic asupra organismului. Masagetii,
inchinatori exclusiv la Soare, purtau bentite de aur, cu motive
serpentiforme si spiralate, cand plecau la razboi. Ca preotii geto-daci
cunosteau efectele „bobinelor” ca generatoare de energie vitalã o
demonstreaza sofisticatul sistem de pe culmea Caprareata, din incinta
sacra de la Sarmizegetusa. Nu se stie cu ce „ratie” radionica lucrau,
dar se presupune ca intregul sistem concentra in interior energie
radionica din mediul inconjurator, ca apoi sã o emane pentru a insufla
razboinicilor „furor heroicus” sau sa o reverse asupra multimii pentru a
o face sa simta energia cosmica.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu