Orasul subteran Derinkuyu

In anul 1963 un locuitor al orasului Derinkuyu (din regiunea Capadocia, Anatolia centrala, Turcia) a descoperit cu uimire, in timp ce darma un perete al casei sale, ca in spatele acestuia se gasea o incapere misterioasa pe care nu o mai vazuse niciodata; aceasta incapere l-a condus la alta, si la alta, si la alta…

Acesta tocmai descoperise orasul subteran de la Derinkuyu, al carui prim nivel se presupune ca ar fi fost sapat de hittiti in jurul anului 1400 i.e.n. Arheologii au inceput sa studieze acest oras subteran fascinant. Au reusit sa coboare pana la 40 de metri adancime, dar exista voci care sustin ca tunelurile duc pana la 85 de metri. Pana acum au fost descoperite 20 de nivele, din care doar 8 pot fi vizitate de turisti. Restul sunt rezervate arheologilor si antropologilor care studiaza in continuare acest oras.

Se presupune ca orasul era folosit ca refugiu de mii de oameni, carese retrageau sub pamant, pentru a se apara de invaziile frecvente suferite de Capadocia, de-a lungul a mai multor perioade de ocupatie. Inamicii, constienti de pericolul reprezentat de orasul subteran, incercau repetitiv sa scoata populatia la suprafata otravindu-le fantanile.

Interiorul este frapant: galeriile subterane de la Derinkuyu (in care exista suficient spatiu pentru cel putin 10.000 de persoane) puteau bloca accesul din exterior in trei puncte strategice, miscand porti circulare de piatra. Aceste roci imense care inchideau culoarele au impiedicat intrarea inamicilor. Aveau intre 1 si 1,5 metri inaltime, 50cm grosime si cantareau pana la 500 de kg. In plus, s-a mai descoperit un tunel lung de aproape 8 km care face legatura intre Derinkuyu si alt oras subteran, Kaymakli.

Despre orasele subterane din Capadocia ne vorbea si istoricul grec Jenofonte. In lucrarea sa, Anabasis, el povestea despre casele de sub pamant ale locuitorilor din Anatolia, care aveau incaperi suficient de mari cat sa incapa o familie cu animale domestice si rezerva de alimente.

In nivelele recuperate s-au descoperit grajduri, cantine, o biserica (cu baza in forma de cruce de 20 pe 9 metri, cu un tavan de aproximativ 3 metri inaltime), bucatarii, prese de vin si ulei, magazii, o scoala, numeroase camere si un bar. Orasul beneficia si de existenta unui rau subteran. Locuitorii aveau acces la numeroase fantani de apa si un magnific sistem de ventilatie (s-au descoperit 52 de puturi de ventilatie) care ii uimeste pe inginerii de azi.

Sursa: piatza.net