Conspiraţie şi trădare

Povesteşte Constantin Bacalbaşa: “Nicolae Haralambie era la 1866, colonel, comandant al regimentului de artilerie din garnizoana Bucureşti. Cuza avea mare simpatie pentru el, de aceea avea şi mare încredere în caracterul şi capacitatea sa. S-a spus cum că o săptămână înainte de noaptea istorică a lui 11 februarie, Cuza văzând pe Haralambie cam abătut l-a întrebat de motiv. Haralambie a răspuns că e cu totul lipsit de parale, dovadă că nici hainele de la croitor nu le poate scoate. Atunci Cuza, bătându-l pe umăr şi râzând, i-a dat banii trebuincioşi.

Când conjuraţii i-au propus să intre în complot, Haralambie a respins cu energie propunerea. Conştiinţa nu-i ierta să conspire împotriva Domnitorului căruia îi jurase credinţă, în  acelaşi timp binefăcătorul său. Dar omul are slăbiciuni.

Colonelul Haralambie avea o puternică pasiune pentru o doamnă din aristocraţia bucureşteană însă din familie liberală. Aceasta fu însărcinată să-l convingă pe colonel. Ceea ce n-au putut face oamenii politici a făcut femeia. Colonelul Haralambie intră în conspiraţie.

În ajunul lui 11 februarie, o scrisoare anonimă sau un oarecare personaj – unii au pretins că era N. T. Orăşanu, redactorul ziarului Ghimpele -  au anunţat pe Cuza cum că [sic!] colonelul Haralambie a intrat în conspiraţie şi-l va trăda. Cuza a primit cu dispreţ denunţarea şi a răspuns:

- Colonelul Haralambie, trădător?… asta nu se poate!

În noaptea următoare, tunurile colonelului Haralambie, având roţile înfăşurate în paie, treceau tăcute pe podul Mogoşoaiei (calea Victoriei) şi înconjurau Palatul princiar.” Trădătorul îşi făcuse datoria.

Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altă dată, 1901-1910, vol. III, Editura Ziarului Universul, Bucureşti, 1936, pag. 196-197

Sursa: Istorii regasite

Valea misterioasa din China

Black Bamboo Ditch, Valea Bambusilor Negri este situata in sud vestul provinciei Sichuan, China. Zona este cunoscuta si ca Triunghiul Bermudelor din China, datorita fenomenelor paranormale, disparitiilor misterioase si legendelor ce inconjoara aceste locuri.Localnicii o numesc “inspaimantatoare vale a mortii”.

Exista foarte multe legende despre acest loc misterios unde a fost descoperit scheletul unei pasari gigant cu aripile de 1 metru lungime, prin anii ’80. 30 de soldati apartinand armatei Kuomitang au disparut fara urma in padurea de bambus Hei Zhu Gou. In iunie 1955 alti doi soldati s-au facut nevazuti in aceeasi zona.
O echipa de investigatori a pornit in 1964 sa descopere secretele locului, avand ca ghid un vanator cu experienta. La intrarea in trecatoare 2 caini insotitori au disparut si nu s-au mai intors niciodata. Dintr-o data o ceata densa a acoperit locul, panicandu-i pe exploratori si fortandu-i sa se intoarca.

In 1976 alti trei curajosi au plecat in Valea Bambusilor Negri, disparand pentru totdeauna. Dupa aproximativ trei luni, o echipa de salvare a descoperit trei schelete.
Zona este cunoscuta ca avand risc seismic ridicat si probabil va reaminti ca in anul 2008 un cutremur cu magnitudinea de 7.8 grade pe scara Richter a devastat Sichuan.

Valea Mortii din Sichuan are o intindere de aproximativ 180 kilometri patrati, este greu accesibila si in padurile foarte dense isi au adapostul multe animale salbatice. Localnicii povestesc mereu despre disparitii in zona, moartea oamenilor sau a animalelor. In 1966 o expeditie militara de dorea cartografiere zonei a disparut fara urma.

Ar putea fi ceata densa o cauza a disparitiilor misterioase? Sau poate gaze otravitoare ce ar putea fi in zona? Potrivit unor surse rusesti cei care au fost surprinsi de ceata, au auzit zgomote ciudate si au pierdut notiunea timpului.

In Valea Bambusilor Negri au avut loc si accidente de avion inexplicabile, iar in 1995 au disparut in zona cativa soldati, fiind gasite dupa un timp numai armele din dotare.

“Cercetatorii au organizat recent o expeditie in zona anomaliilor din Sichuan. Ei au afirmat ca s-au petrecut ciudate accidente din cauza aburilor si gazelor produse de plantele de bambus care putrezesc si care, invaluindu-i pe oameni, ii ameteste iar acestia, pierzind drumul, ratacindu-se, cad in fisurile care sint abundente in zona, murind.. Alti oameni de stiinta sint siguri ca aceasta solutie data misterioaselor morti este doar aparenta.

De fapt, afirma unii, tragediile care apar acolo au drept cauza un cimp magnetic neobisnuit de puternic. Aceasta particularitate este tipica si pentru o alta vale chineza a mortii situata in muntii din provincia Jilin. Din cauze necunoscute, avioanele se prabusesc si oamenii dispar in mod straniu. Li se intimpla uneori si culegatorilor de ginseng, care cunosc perfect locurile, sa nu se mai intoarca niciodata acasa din munti. Busola vibreaza si unii oameni chiar isi pierd memoria si se ratacesc acolo.”
Sursa: Tfm Portal

Creaturi si ciudatenii

In Atalaya, in apropiere de Sanlucar de Barrameda, langa Cadix, Spania, la o data neprecizata din 2012, martorul, pe nume Ruben, se plimba pe camp. Pentru a permite cainelui sau sa fuga, l-a detasat din lesa. Peste cateva clipe l-a vazut sezand pe bordura soselei. In acelasi timp a zarit un umanoid care a trecut deasupra soselei “plutind” in pozitie orizontala. Umanoidul era mare, slab, de culoare cenusie; totusi, desi Ruben l-a urmarit destul de mult timp, el nu-si amintea alte trasaturi ale infatisarii sale. In fundul campului catre care entitatea se indrepta, s-au aprins niste lumini, ca farurile unui automobil. Apoi aceste lumini au slabit in intensitate si au urcat spre cer. Abia in acest moment martorului i s-a facut frica si s-a intors acasa cat a putut de repede. Si cainele devenise nervos, zgariind usa pentru a intra cat mai repede in casa.

Pe 11 februarie 2012, ora 23:20, la Mortegliano, Udine, Italia, un om care lucra in sectorul chimic, se intorcea din schimbul de dupa-masa cu masina, de la Palmanova la Codroipo. In dreptul sensului giratoriu de la Mortegliano erau mai multe masini trase pe dreapta, cu ocupantii coborati si observand ceva. Tanarul, curios, a coborat si el si a vazut, din spate, o entitate inalta de 4 metri, departandu-se pe marginea soselei, fara a se sinchisi de privitori, pana s-a pierdut in intuneric. Picioarele sale semanau cu o “amestecatura” de tendoane, iar capul, rotund, se termina cu un tugui. Martorul a incercat sa faca o fotografie cu telefonul mobil, dar acesta nu functiona. El isi mai aducea aminte ca o mama se straduia sa ascunda imaginea de ochii copiilor ei. 
Sursa: Tfm. Portal

Bobul, o leguma pe nedrept uitata, echilibreaza valorile colesterolului

 

Fructul bobului, cu denumirea stiintifica Vicia faba, cunoscut, in functie de zona geografica, si sub denumirea de boaba, baclale, cochie, fava sau pasule, este o pastaie cilindrica de pana la 14 cm, usor umflata, de culoare verde, care contine pana la cinci boabe comestibile. 

La maturitate, pastaia devine neagra si se crapa cu un pocnet mic, eliberand boabele. Bobul, care este, de fapt, o leguma, este originar din Asia Mica si Africa de Nord de unde, inca din antichitate, s-a raspandit in tarile din sudul si vestul Europei, dar si in estul Asiei. 

Caracterul erogen al bobului a fost cunoscut inca din antichitate, tot de atunci stiindu-se si despre capacitatea acestuia de a intarzia aparitia semnelor de imbatranire. Vechii greci si romanii i-au acordat bobului o cinstire deosebita, rezervandu-i chiar si o zi din an cand il sarbatoreau. In trecut, bobul era folosit alaturi de faina de grau la fabricarea painii. 

Bobul a fost descoperit si pe teritoriul tarii noastre, in siturile de inhumare ale dacilor, alaturi de mazare si grau, ceea ce ne face sa credem ca era nu numai un aliment de baza din vremurile de demult, ci avea si o destinatie mitica. 

Boabele de bob sunt bogate in saruri minerale, precum calciu, fier, natriu,magneziu, potasiu, protide, glucide, vitaminele A, B, C apoi, in proportie de 25%, hidrati de carbon, cam 50%, din care zahar, 10%, celuloza, 7,5%, substante grase, doar 1,5%. De la bob se consuma frunzele foarte tinere, bogate in vitamine, care au un gust usor acrisor, in salate, supe, ciorbe ori piureuri. Din pastaile foarte tinere, bogate in sulf si fier, cu mult timp inainte de a ajunge la maturitate, se prepara supe, ciorbe, ghiveciuri, cu sau fara carne. 

Bobul nu este numai un aliment foarte hranitor, ci are si multe proprietati terapeutice, fiind un bun diuretic, sedativ, tonic. Bobul se recomanda, mai ales, in afectiuni precum colici renale, cistite, cat si in caz de prostata. In plus, este indicat si in afectiuni reumatismale. Se pare, insa, ca cea mai spectaculoasa calitate terapeutica a uitatului si mult ignoratului bob alimentar este aceea de a echilibra valorile colesterolului. 

Bobul este ieftin, la indemana oricui, nu are reactii adverse si nu creeaza dependenta. Cei care au ascultat sfatul bunicilor au avut ocazia sa-i constate si uimitoarele efecte. 

Iata cum trebuie sa procedezi in caz ca vrei sa faci un tratamentabsolut natural daca ai colesterolul crescut. Fierbe 30 de boabe de bob, decojeste-le, dupa ce se racesc, si mananca-le cu o jumatate de ora inainte de masa de pranz. Cura dureaza o saptamana si rezultatele excelente nu vor intarsia sa apara. 

Sa avem sanatate! 

Sursa: Ziare.com

Castelul lui Dracula?

                                                     Castelul Bran – reconstituire

Castelul Bran     

Deşi este prezentat turiştilor străini ca fiind castelul lui Dracula,  în realitate acest pitoresc monument a fost edificat şi întreţinut de saşii braşoveni. El aparţinea regelui Ungariei şi avea un rol clar: de a păzi cel mai important drum ce lega Braşovul de Câmpulung. La poalele castelului, era vama Branului, formată din două rânduri de ziduri ce închideau valea în zona ei cea mai îngustă. Nu există documente care să confirme că Ţepeş ar fi stat vreodată în acest castel. Însă pe această vale a trecut cu siguranţă deseori când venea din şi în Transilvania.

Neagu Djuvara, Radu Oltean, De la Vlad Ţepeş la Dracula Vampirul,  Ed. Humanitas, 2010, pag. 36-37

Sursa: Istorii regasite

ADN-ul in schimbare

ADN cu 4 spirale a fost detectat în celule umane.

 

 Cercetători de la universitatea Cambridge au declarat că au văzut pentru prima dată ADN cu 4 spirale în celule umane. Deşi, până acum, ADN-ul uman era cunoscut ca fiind format din doua lanturi spiralate, iată că a apărut prima dovadă că ADN-ul uman se transformă.
 În imagine, este figurată o reprezentare a ADN-ului cu 4 spirale (stânga), iar în dreapta este fotografia care arată zonele din interiorul celulei umane care sunt marcate cu substanţă fluorescentă, în care a fost detectat ADN de acest tip. Deşi propaganda medicala a Cabalei a calificat aceasta situaţie ca fiind un indicator al cancerului, iată că apare o primă dovadă solidă că ADN-ul uman a inceput transformarea din momentul intrararii in Centura fotonica. Reamintim că au existat anumite declaraţii ale altor cercetători americani care afirmau că fusese detectat ADN cu 12 spirale la unii copii, dar aceste afirmaţii au fost ignorate şi catalogate ca "simple fantezii". 

Cititi, analizati, concluzionati! 

 Surse:ROAIM si Sfatuitoarea

Sferele ciudate din Yakutia

Despre fenomenul Tungus sau Tunguska s-a spus ca explozia s-ar datora unui meteorit. “Meteoritul Tungus”, unul dintre fenomenele unice ale secolul XX, a cazut în taigaua evenkiana pe data de 30 iunie 1908, la 65 km de asezarea Vanavara si 500 km de Krasnoiarsk, în apropierea râului Podkamennaia Tunguska, afluent al Eniseului.” Alte voci au spus ca marea explozie s-ar fi datorat unui OZN mama, sau Terra ar fi fost salvata de un OZN “sinucigas”.

Specialistii care au mers in zona incidentului au asemuit zona cu o explozie atomica, asemanatoare cu Hiroshima. In Yakutia, localnicii se feresc sa intre intr-o zona numita de ei Valea Mortii, unde legendele spun ca ar exista un gen de arma lasata de extraterestrii antici ca sa protejeze Terra.

Pe o suprafata vasta, dar slab populata din Yakutia (Siberia), pot fi gasite niste structuri metalice de forma sferica. Se pare ca sunt vechi de peste 700 de ani. In nord -vestul Siberiei, Yakutia, exista o zona ce poarta semnele unui cataclism care a ravasit padurea si a lasat in urma fragmente de piatra imprastiate pe sute de km patrati; tot aici se gasesc si niste sfere misterioase, ingropate in permafrost (strat de sol înghețat permanent).

Potrivit dr. Valery Uvarov “instalatia” din Yakutia ar fi responsabila de explozia din Tunguska. Chiar daca este umitor, se pare ca sferele din Yakutia fac parte dintr-o arma cu plasma, capabila sa distruga meteoritii sau asteroizii ce ar putea lovi Pamantul. Cine a construit aceasta instalatie nu se stie, dar este greu de crezut ca ar fi pamanteana. (Chiar daca serialul Stargate este un film de fictiune, cei ce au urmarit povestea filmului isi amintesc probabil de armele lasate de strabuni. Sa fi stat la baza scenariului si aceste sfere si legendele ce le inconjoara ?).

Inainte de evenimentul petrecut la Tungus, samanii au dat alarma printre localnici, spunand ca au fost avertizati sa se refugieze in locuri sigure. Sa fi fost “spiritele stramosilor” sau extraterestrii ? Un lucru este cert, explozia din Tunguska a produs pagube in natura, insa oamenii au fost departe de incident.

Valea Mortii din Yakutia facea parte in antichitate dintr-un traseu al negustorilor nomazi. Un comerciant din zona, Savvinov s-a dus nepoata in zona sferelor, adapostindu-se. El spunea ca si iarna in micile incaperi din interiorul sferelor este cald ca vara. Vanatorii din zona au patruns si ei pe culoarul in forma de spirala, protejandu-se astfel de frigul noptii, insa au inceput sa se imbolnaveasca. Localnicii spun ca animalele salbatice ocolesc zona.

Amplasamentul sferelor este cunoscut doar de batranii vanatori care obisnuiau candva sa cutreiere zona. In 1936 un geolog a reusit sa gaseasca o semisfera de culoare rosiatica reusind sa patrunda in interior calare pe un ren. El a trimis o descriere a evenimentului catre centrul regional.

In 1853, R. Maak, un explorator cunoscut in regiune spunea ca a aflat de existenta unui cazan urias, facut din cupru, insa nu a putut estima dimensiunile “ceaunului” ingropat. Doar o mica parte era vizibila la suprafata, insa in el cresc arbori.

O alta persoana care a vizitat Valea Mortii, afirma ca desi multi au spus ca obiectele imense sunt facute din cupru, el nu crede asa ceva. Nu a putut recunoaste metalul dar cu siguranta nu este cupru. A incercat sa loveasca cu un ciocan suprafata metalica, insa nu a vazut urme si metalul nu poate fi rupt. Tot el a povestit ca suprafata “cazanului” este acoperita cu un fel de smirghel necunoscut, ( ce nu poate fi zgariat) care nu se datoreaza oxidarii metalului ci a fost pus special. El a mai observat ca vegetatia din jur este ciudata, cu mult mai mare decat cea obisnuita, iarba ajungand si la inaltimea unui om.

Petrecand o noapte acolo impreuna cu niste amici, ei nu au avut stari de rau insa la cateva luni dupa expeditie, unui prieten i-a cazut tot parul. Desi au vrut sa aduca mostre de metal, toate incercarile lor de a rupe o mica bucata din “cazan” au esuat. Cu toate acestea Mihail a gasit in Valea Mortii o mica sfera de piatra, o jumatate de sfera aproape perfecta de culoare neagra. Nu parea a fi o piatra naturala ci lucrata.

Mergand in satul bunicilor care isi construiau o casa, barbatul a cautat o bucata de diamant pentru a taia niste geamuri. Negasind, a scos “suvenirul” din buzunar si a descoperit cu uimire ca semisfera gasita in Yakutia taie perfect sticla geamului. Din pacate obiectul s-a pierdut cand bunicul lui a fost arestat.

Sursa: Portal.tfm.ro

China investeşte sute de milioane de dolari într-un proiect extraordinar, ce ar putea transforma Terra

Jiang Mianheng, fiul fostului lider chinez Jiang Zemin, coordonează un proiect important, cu un buget de 350 de milioane de dolari, pentru Academia de Ştiinţe din China. Jiang Mianheng a recrutat deja 140 de doctoranzi pentru a se dedica energiei pe bază de toriu în cadrul proiectului ce se desfăşoară la Institutul de Fizică Aplicată din Shanghai. Numărul cercetătorilor implicaţi în acest proiect va creşte la 750 până în 2015.

Acest proiect are drept scop renunţarea la reactoarele arhaice cu apă grea sub presiune, alimentate cu uraniu, ce au fost concepute iniţial pentru submarinele SUA în anii '50. În cadrul acestui proiect urmează să fie concepută noua generaţie de reactoare, pe bază de toriu, care produc mult mai puţine deşeuri toxice şi care nu pot exploda, precum reactorul de Fukushima.

„China este ţara care trebuie urmărită. Autorităţile chineze au hotărât să depună un efort masiv, iar ţara dispune de cercetători talentaţi. Acest proiect ar putea duce la o reuşită revoluţionară”, crede Baroneasa Bryony Worthington, conducătoarea grupului parlamentar dedicat energiei pe bază de toriu. Oficialul britanic a efectuat de curând o vizită în Shanghai alături de o echipă din cadrul Laboratorului Naţional Nuclear din Marea Britanie.

Specialiştii care pledează pentru reactoarele nucleare pe bază de toriu cred că acestea s-ar putea dovedi a fi tehnologia transformatoare esenţială pentru stimularea revoluţiilor industriale ale ţărilor asiatice. De asemenea, aceşti experţi afirmă că aceste reactoare ar putea fi soluţia pentru o problemă cu care Pământul se va confrunta în viitorul apropiat: obţinerea energiei necesare pentru a satisface cererea a încă două miliarde de persoane care adoptă stilul de viaţă occidental.

Optimiştii cred că toriul ar putea reprezenta o revoluţie pentru energia nucleară, aşa cum exploatarea gazelor de şist a transformat domeniul gazului natural. Mai mult, toriul ar avea avantajul că poate fi folosit pe scară largă, mai ieftin şi fără emisii de dioxid de carbon.

Chinezii investesc cel mai mulţi bani în toriu, însă nu sunt singura ţară interesată de potenţialul său. De curând, Norvegia a lansat un test ce se va întinde pe patru ani, în cadrul căruia vor testa dacă reactorul convenţional din Halden poate funcţiona cu toriu. De asemenea, institutele de cercetare din Japonia studiază variantele alternative prin care pot salva industria nucleară şi recâştiga încrederea publicului.

Autorităţile chineze intenţionează să câştige această cursă a toriului. Tehnologia ce stă la baza reactoarelor pe bază de sare topită nu este nouă. În anii '60, cercetătorii de la The Oak Ridge National Laboratory din Tennessee au construit un astfel de reactor, însă reuşita lor a fost ulterior abandonată de preşedintele american Nixon. Pentagonul avea nevoie de deşeuri din plutoniu, obţinute în urma folosirii uraniului, pentru a construi bombe nucleare. Astfel, priorităţile stabilite de Războiul Rece au „îngropat” această tehnologie.

Datele despre toriu au rămas în arhivele americane, fiind ignorate pentru mult timp. Atunci când un fost inginer de la NASA, Kirk Sorensen, le-a descoperit şi le-a publicat, SUA l-a ignorat. China nu a făcut acelaşi lucru.

Jiang Mianheng a vizitat laboratoarele de la Oak Ridge şi a obţinut planurile reactorului cu toriu. Fiul fostului lider chinez a avut această idee după ce a citit un articol în revista American Scientist în care toriul era lăudat. „Prinţişorul” (aşa cum sunt supranumiţi urmaşii liderilor chinezi) a concluzionat că reactoarele pe bază de toriu ar putea fi răspunsul la rugăciunile Chinei.

Jiang afirmă că energia insuficientă devine o problemă „înfricoşătoare” în China, fiind o potenţială ameninţare la adresa siguranţei naţionale. De aceea, echipa de cercetători intenţionează să construiască până la finalul acestui deceniu o centrală mică, de 2 MW, în care să se folosească sare de florură topită. Ulterior, în anii 2020, echipa de cercetători va realiza reactoare nucleare de dimensiuni obişnuite. De asemenea, cercetătorii lucrează la conceperea unui reactor cu bile de grafit pe post de moderator de neutroni.

Jiang estimează că în China se găseşte suficient toriu pentru a satisface nevoile de electricitate ale ţării pentru următorii 20.000 de ani. Acelaşi lucru este valabil pentru numeroase alte ţări de pe Terra. Americanii au îngropat tone de toriu, acesta fiind obţinut ca produs secundar în urma exploatării „pământurilor rare”.

China construieşte deja 26 de reactoare convenţionale, urmând să fie finalizate până în 2015, alte 51 de reactoare fiind planificate şi încă 120 fiind în faza de proiect. Dincolo de problemele deja cunoscute, aceste reactoare mai prezintă o problemă: uraniul trebuie importat.

Marele avantaj al reactoarelor cu toriu este faptul că nu pot provoca un dezastru similar celuia de la Fukushima. Profesorul Robert Cywinksi de la Universitatea Huddersfield afirmă că metalul trebuie bombardat cu neutroni pentru ca procesul să funcţioneze. „Astfel, nu există o reacţie în lanţ. Fisiunea încetează în momentul în care acceleratorul de particule este oprit”, explică specialistul.

Echipa condusă de profesorul Cywinksi lucrează la conceperea unui reactor de fisiune subcritică ce foloseşte acceleratoare de particule. „Oamenii încep să realizeze că uraniul nu este sustenabil. Avem nevoie de un nou tip de combustibil nuclear. Toriul permite eliminarea plutoniului din ciclu”, afirmă profesorul.

Toriul lasă mult mai puţine deşeuri toxice în urma folosirii sale. Cea mai mare parte a mineralului este folosită în procesul de fisiune; în cazul reactoarelor pe bază de uraniu, doar 0,7% din material este folosit. De asemenea, toriul este foarte greu de folosit în scopul realizării unor bombe.

Un studiu publicat de o echipă de cercetători de la Universitatea Cambridge arată că deşeurile nucleare ar putea fi distruse prin folosirea lor în reactoare alături de toriu. Astfel, noua generaţie de reactoare ar putea ajuta la curăţarea deşeurilor acumulate în ultimii 50 de ani ca rezultat al reactoarelor pe bază de uraniu şi a înarmării nucleare.

Pentru că procesul din reactoarele cu toriu au loc la presiunea atmosferei, acestea nu necesită domurile gigantice ce caracterizează astăzi reactoarele nucleare. Acest lucru permite construirea lor sub pământ, urmând să ocupe mai puţin spaţiu decât un mall.

Un alt avantaj este faptul că reactoarele pot fi personalizate. Kirk Sorensen afirmă că grupul pe care îl conduce, Flibe Energy, ia în calcul conceperea unor reactoare de 250 MW realizate special pentru o singură uzină siderurgică. Un astfel de reactor ar putea fi ideal pentru China, care deţine 40% din totalul industriei siderurgice mondiale şi care foloseşte ca sursă de energie cărbunele - care este extrem de poluant şi care trebuie transportat de la mine aflate la distanţe mari.

Sorensen afirmă că designul acestui reactor nu permite apariţia vreunui accident, pentru că niciodată acesta nu va atinge temperaturi suficient de mari pentru a topi vasul din aliaj de nichel. În cazul unei urgenţe, dopul se topeşte iar sarea se scurge într-un recipient. „Reactorul se salvează singur”, explică Sorensen.

Xu Hongjie, directorul proiectului din Shanghai, afirmă că Departamentul Energiei din SUA a început să se arate interesat de planurile chineze, deschizând discuţiile despre o posibilă colaborare. De asemenea, autorităţile chineze discută şi cu oficialii ruşi şi indieni.

Rămâne de văzut dacă acest proiect va da roade. În cazul unui succes, omenirea va avea nevoie de mai puţin cărbune, petrol, şi gaz natural decât se crede acum, eliminând riscurile unor războaie pentru resurse şi reducând poluarea provocatoare de schimbări climatice. Aşadar, toriul are potenţialul să schimbe radical Terra.

Sursa: Descopera.ro

OMUL AR PUTEA CĂLĂTORI SPRE STELE, CU PROPRIA SA ENERGIE

La 17 decembrie 1970, la o  întâlnire cu studenții și cadrele didactice universitare de la Universitatea Politehnică din București, savantul Henri Coandă a făcut o declarație surprizătoare: omul ar putea călători spre stele cu o viteză fantastică, folosind pentru propulsie propria sa energie.

         Biografia lui Henri Coandă conține și file albe. Se pare că savantul a lucrat și pentru un program german, având ca obiect proiectarea unor aparate de zbor destinate spațiului cosmic. Ceea ce puțini știu este faptul că Henri Coandă a fost judecat în Franța pentru înaltă trădare și a fost la un pas de a fi împușcat. Potrivit declarației sale, proiecta și experimenta aparate de zbor de formă lenticulară în Africa de Nord, între anii 1938 – 1939. Primele aparate din seria OZN-urilor terestre proiectate de Henri Coandă, zburau fără echipaj uman din cauza accelerației violente pe care o dezvoltau. Aparatele germane pentru zbor cosmic din seria Vril și Haunebu, ce au fost construite în anul 1944 conform documentelor găsite de Aliați în arhivele secrete ale  SS, este posibil să fie proiectate pe baza experimentelor făcute de Henri Coandă. Programul german prevedea și construcția navei Andromeda până la sfârșitul anului 1945, cu o lungime de 139 metri și viteză teoretic nelimitată în spatiul cosmic. În ce măsură a fost implicat Coandă în aceste proiecte, ar trebui să elucideze biografii săi apolitici.

     Savant multilateral, Coandă a fost preocupat şi de unele probleme din biologie. Era ştiut că fiinţele vii generează, omnidirecţional în spaţiu, energii ce intră în componența biocâmpului. Biocâmpul se extinde de la limita de separare a organismului viu față de mediul ambiant și se continuă pe distanţe nedeterminabile. După unii cercetători, biocâmpul este format din energii slabe. După opinia lui Henri Coandă, biocâmpul conține energii foarte puternice. Atâta doar că, propagându-se în toate direcţiile în spaţiu, are loc o echilibrare a energiilor emise de fiinţele vii.

         Omul, spunea Henri Coandă, generează în biocâmpul său o energie corpusculară colosală, pe care a denumit-o emisie de gravitoni. Gravitonii sunt  capabili să propulseze omul în spaţiul cosmic, cu o viteză fantastică. După părerea savantului, ar trebui proiectat un dispozitiv tehnic de ecranare și direcționare a gravitonilor, pentru a li se imprima o direcţie şi un sens prestabilite. Şi, desigur, să fie pus la punct un procedeu tehnic de prezervare a vieţii omului la asemenea viteze.

        Erau doar în fază de idee dispozitivele tehnice despre care vorbea Coandă,  sau au fost proiectate și realizate de către savant? Întâmplător sau nu, acest aspect al activităţii lui Henri Coandă este deocamdată omis de biografii săi.

În foto: Henri Coandă, la întâlnirea cu studenții de la Universitatea  Politehnică din București.

Sursa: Jurnal paranormal

5 greseli in educarea copiilor pe care orice parinte ar trebui sa le evite

Nimeni nu este perfect si cu totii mai gresim, mai ales cand este vorba despre educatia copiilor nostri. Chiar daca din cand in cand mai facem si erori in educarea copiilor este important sa constientizam acest lucru si sa facem tot posibilul sa nu le mai repetam.

Iata 5 greseli pe care orice parinte ar trebui sa le evite, recomandate de Bonnie Harris, creatoarea conceptului “parenting conectiv”. Acest stil de educare a copiilor presupune un parteneriat intre parinte si copil bazat pe respect reciproc, fara pedepse si acuze. Parintele este profesorul copiilor, dar si elevul acestora. Copiii invata de la parinti, iar parintii invata de la copii, crescand in acest fel conexiunea intre ei.

1. Nu sunt suficient de fermi

Multi parinti au tendinta de a pune nevoile si dorintele copiilor mai presus de ale lor – cateodata ca urmare a relatiilor pe care le-a avut cu propriii parinti in copilarie cateodata de teama unei crize emotionale din partea copilului. “Prea dragut” inseamna pierderea puterii. Nevoile si dorintele parintilor nu sunt mai putin importante decat ale copilului. Fiecare trebuie sa respecte nevoile si dorintele celuilalt. Cuvantul-cheie este echilibrul.

2. Presupun ca empatia va schimba comportamentul copilului

Sa spui “cuvintele potrivite” nu schimba comportamentul copilului, ci il manipuleaza, iar la un moment dat nu va mai functiona. Comportamentul il poti schimba raspunzand calm, ferm, cu respect, fara sa invinovatesti. In acest fel poti modela comportamentul copilului si ii arati cum se pastreaza controlul de sine. Copilul isi da seama ca este inteles si in siguranta.

3. Presupun ca sunt responsabili pentru comportamentul copilului

Comportamentul copilului nu este ceva pentru care parintii sunt responsabili si pentru care ei trebuie sa gaseasca solutii. Este de datoria copilului sa gaseasca solutii la problemele lui. Datoria parintelui este sa-l ghideze in a gasi modalitatea prin care sa-si rezolve problemele. In momentul in care parintele preia fraiele, intervin emotiile lui, iar cand incearca sa detina controlul asupra a ceva de nu poate, de fapt, stapani, isi pierde cumpatul si reactioneaza gresit. Acest lant al slabiciunilor duce la un comportament neadecvat al copilului.

4. Vor sa-i dea o lectie

In momentul in care copilul face ceva gresit, in haosul creat, parintii presupun ca daca nu tipa si nu pedepsesc exact atunci, copilul nu va intelege ca a gresit. De fapt, in valtoarea momentului, nimic nu este eficient. Asteapta pana cand atat emotiile si nervii copilului, cat si ai tai se linistesc. Abia atunci copilul va fi receptiv, te va asculta si va intelege de ai de spus. La fel si tu vei intelege mult mai usor ce-ti va transmite copilul.

5. Sunt prinsi in credinte vechi: critica, invinovatire, pedeapsa

Majoritatea celor din jur au aceste credinte vechi, de a critica, de a invinovati pe altii, de a pedepsi. Important este sa iesi din ele si sa te schimbi. Chiar daca mai cazi in capcana, nimeni nu este perfect. Si nu uita: Copilul are o problema, nu este o problema.

Cum sa fii un parinte conectiv

Fii atent la reactiile tale, nu intra pe pilot automat. Opreste-te, fa un pas inapoi, si intreaba-te:
- Cat de important este sa spun DA sau NU?
- Ma enervez? Daca DA, ia doua minute pauza si respira adanc.
- Este problema mea sau o pasez pe umerii copilului meu?
- Repeta mantra “E doar o chestiune de moment.Va trece!”.
- Repara conexiunile stricate. Fii deschis si cinstit, fara sa te invinovatesti, fa calea catre “impacare”.
- Repeta mantra “Bineinteles!” – Bineinteles ca vrea sa stea pana mai tarziu! Bineinteles ca nu vrea sa se opreasca din joaca! Etc.

Sursa: Sfatul parintilor.ro

Se schimbă HARTA EUROPEI, primul pas a fost făcut

Camera Comunelor (camera inferioară a parlamentului Regatului Unit) a aprobat un document ce permite Scoţiei să organizeze un referendum privind independenţa regiunii. Pentru a fi pus în practică, documentul mai trebuie să fie aprobat şi de Camera Lorzilor (camera superioară), unde votarea acestuia este prevăzută în 2014, relatează RT. 

Referendumul privind independenţa Scoţiei ar putea să se desfăşoare anul viitor. La baza acestei consultări populare se află principii prevăzute în acordul semnat anul trecut de premierul britanic David Cameron şi premierul scoţian Alex Salmond.

"Determinarea viitorului Scoţiei în componenţa Marii Britanii va fi cea mai importantă decizie în viaţă pe care o vor lua scoţienii", a declarat ministrul de stat pentru Scoţia din guvernul britanic, Michael Moore.

În pofida faptului că Scoţia este partea care beneficiază de cea mai mare autonomie din Marea Britanie - are propriul parlament, sistem juridic şi biserică de stat - regiunea vizează de sute de ani independenţa. Ea a fost anexată la Anglia în 1707, după ani de rezistenţă armată.

Un referendum similar a avut loc în capitala scoţiană Edinburgh în 1979. În ciuda faptului că cei mai mulţi scoţieni care s-au prezentat la urne au spus "da" independenţei, Londra nu a acceptat rezultatele referendumului din cauza participării reduse.

Sursa: Realitatea.net

„Popor de ticăloşi şi de nemernici!”

Personalitate proeminentă a culturii române, implicat deopotrivă şi în viaţa politică, Nicolae Iorga şi-a găsit sfârşitul în mod violent, fiind asasinat de un comandou legionar la 27 noiembrie 1940. Pentru că această grupare politică extremistă se afla la putere, iar Iorga – asemenea altor foşti demnitari ucişi în aceeaşi zi – era într-un fel printre cei proscrişi de atotputernicii zilei care instituiseră teroarea în ţară, funeraliile marelui istoric au fost de o simplitate ce a marcat pe oricine în epocă.

Depus la capela Cimitirului Bellu, un memorialist precum Pericle Martinescu înregistrează în imagini cât se poate de plastice preziua înmormântării lui Iorga. În primul rând era teama celor care l-au cunoscut (şi nu numai) de a veni pentru un ultim omagiu, în faţa unei eventuale răzbunări legionare, apoi banalitatea imaginii din capelă, unde Iorga – „ca orice muritor de rând, ca un anonim oarecare întins pe o năsălie” – zăcea alături de trupul neînsufleţit al unei alte mari personalităţi a ţării, economistul Virgil Madgearu. În jurul celor doi se aflau numai familiile îndoliate, auzindu-se din când în când doar „hohote înăbuşite”, fără prezenţa vreunei oficialităţi, fără coroane, doar flori, multe buchete de flori, „la moartea acestor oameni care ar fi trebuit să fie conduşi la locul de veci de cortegii nesfârşite formate din colegi, admiratori, foşti elevi, ce s-ar putea număra cu miile; Iorga, cel puţin, era unul despre care nimeni n-ar putea să spună că n-ar fi meritat funeralii naţionale”.

Ziarele au avut interdicţia de a publica vreun necrolog. A fost înmormântat „ca un simplu căruţaş”, în prezenţa a doar câteva persoane. Singurul însemn ceremonios, vizibil de doliu, a fost arborarea drapelului negru la Universitatea din Bucureşti, din dispoziţia rectorului (P.P. Panaitescu) şi a decanului facultăţii de litere (Al. Marcu), însă doar pentru câteva ore, fiind apoi smuls de studenţii legionari. Într-o scrisoare adresată de Al.T. Stamatiad lui Perpessicius, la 25 decembrie 1940, cel dintâi aprecia: „Popor de ticăloşi şi de nemernici! Academia Română a tăcut. Universitatea a tăcut. Biserica a tăcut. Magistratura a tăcut. Armata a tăcut. Presa a tăcut. O ţară întreagă a tăcut. Îmi ascund capul în mâini de-atâta ruşine. Hotărât, nu l-am meritat”.

sursa: Lucian Nastasă, Intimitatea amfiteatrelor. Ipostaze din viaţa privată a universitarilor “literari” 1864-1948, Ed. Limes, Cluj-Napoca, 2010, pag. 465-466

Sursa: Istorii regasite

Misterul EXTRATERESTRULUI Alioşenka, găsit de o bătrână în Rusia

Extraterestrul Alioșenka. Mit sau realitate? 

Povestea începe în anul 1996, în regiunea Celiabiansk din Rusia. Oamenii de ştiinţă l-au considerat extraterestru iar preoţii au susţinut că e un demon. Această creatură era încă vie în momentul în care a fost găsită de bătrână.

Creatura a fost considerată întâi glumă, apoi senzaţie în lumea medical, care avea să spună că: “O gena descoperită în mostrele de ADN nu corespunde nici oamenilor, nici maimuţelor antropoide", scrie jurnalul.ro.

Batrana Tamara Prosvirina, i-a dat un nume creaturii:  Alioşenka. Acesta nu a făcut rău nimănui, însă după moartea sa s-au întâmplat diverse lucruri stranii. Bătrâna care l-a găsit a murit într-un accident banal, academicianul Mark Mikhiker, care a facut unele cercetari în zonă a murit la scurt timp după ce s-a întors în Moscova, iar trupul extraterestrului a dispărut fără urmă. Din acesta nu a mai rămas decât o ''bucăţică'', îndeajuns pentru a face cercetari.
Povestea extraterestrului Alioşenka, care a tulburat comunitatea oamenilor de ştiinţă ruşi este mult mai complexă.

Avea trăsături umanoide şi măsura doar 21 de centimetri. Bătrâna l-a luat acasă, convinsă fiind că Dumnezeu i l-a trimis, l-a îngrijit ca pe propriul copil, l-a hrănit, legănat şi îmbăiat. Îl ţinea înfăşat ca pe un nou născut şi spunea tuturor că îl va înfia. Conform relatărilor martorilor, Alioşenka nu avea organe genitale şi nici ombilic.

Capul semăna cu o cască şi era format din patru plăci, ţuguiate în vârf. Avea ochi imenşi, care nu se închideau niciodată, fără pupile şi iris. Avea o deschizătură mică pe post de gură, cu doi dinţi, care categoric nu fusese concepută să primească alimente solide. Tocmai de aceea, Tamara nu îl hrănise decât cu lichide, lapte îndulcit cu miere, ceai sau cvas (băutura răcoritoare populară la ruşi). Trupul lui era alb-lăptos, iar articulaţiile aveau o structură diferită, ceea ce făcea ca mâinile şi picioarele să fie mai flexibile decât cele ale oamenilor.

 Pentru a i se putea depista originea, creatura a fost supusă unui examen medical de către medicul legist din localitate, Stanislav Samoşkin. În urma controlului, doctorul a declarat că fiinţa nu era nici de origine umană, nici animală.

De fapt, el a fost primul care a rostit termenul “extraterestru”, versiune susţinută apoi de majoritatea martorilor. S-au realizat atunci mai multe serii de fotografii şi un film, iar medicul a prelevat şi conservat o mostră din ţesutul fiinţei. În timp ce ancheta era în curs, cadavrul a dispărut în circumstanţe absolut stranii. Medicul legist a declarat că el însuşi a predat trupul unor cercetători care spuseseră că sunt trimişi de la Moscova să ridice mumia extraterestrului. Însă “cercetătorii” se pare că nu existau…
Sursa: Realitatea.net

Operațiunea SECRETĂ a naziștilor prin care au vrut să distrugă NEW YORK-ul

Comandantul aviației militare a Germaniei naziste, Hermann Goring, a plănuit în timpul celui de-al Doilea Război Mondial să distrugă New York-ul cu ajutorul unei bombe radioactive lansată dintr-o rachetă spațială.

Pentru că SUA se afla prea departe pentru a putea fi bombardată de avioanele Germaniei, Hermann Goring a construit lângă Hamburg un laborator în care a încercat să construiască o aeronavă suborbitală reutilizabilă și capabilă să ajungă foarte repede în orice punct al lumii.

Prototipul aeronavei urma să fie construit pe baza planurilor realizate de un cercetător austriac. Aeronava Silverbird ar fi urmat să fie lansată pe șine, împinsă de la spate de un ansamblu de 36 rachete V2, ceea ce i-ar fi asigurat la sol o viteză de aproximativ 2.000 de kilometri pe oră. La capătul șinei, aeronava ar fi urmat să se înalțe și să-și pornească propriile motoare cu reacție. După opt minute de la lansare, Silverbird ar fi urmat să ajungă la o altitudine de aproximativ 130 de kilometri deasupra Terrei. 

Bomba cu care ar fi urmat să fie distrus New York-ul era și ea cât se poate de neconvențională. Ea ar fi trebuit să fie acoperita cu nisip radioactiv și detonată la o altitudine mare deasupra orașului, astfel încât să se formeze un nor radioactiv deasupra sa. 

Calculele și testele ulterioare au demonstrat însă că un avion de tipul Silverbird nu putea fi construit cu ajutorul tehnologiilor existente pe atunci, astfel că Goring a fost nevoit să renunțe la proiect. 

Sursa: Realitatea.net

Generalul Emil Străinu dezvăluie: «Peste România a căzut zăpadă a cărei structură a fost modificată electronic!»

Are doctoratul în război geofizic, este specialist în tehnologii neconvenţionale şi general al armatei române. Aşa că staţi liniştiţi: chiar dacă vine vreo tornadă inexplicabilă, vreun cutremur neprogramat sau vreun viscol ca-n ’54, sunteţi pe mâini bune – domnul Emil Străinu e gata să vă apere de orice ameninţare străină.

Reporter: „Sunteţi doctor în război geofizic. Asta cu ce se mănâncă?”

Emil Străinu: Din păcate sau din fericire, sunt primul şi, deocamdată, singurul doctor în război geofizic din România. Pe înţelesul tuturor, războiul geofizic reprezintă acel tip de conflict, armat sau nu, care foloseşte tehnicile de modificare a mediului înconjurător în scopuri militare. Deci, mai clar din punct de vedere geoclimatic, se creează zăpadă, ploi, ceaţă tornade, taifunuri, cicloane, uragane, secetă la comandă, iar din punct de vedere geofizic, cutremure, activări de vulcani, alunecări de teren, dirijări de asteroizi şi meteoriţi, totul făcut cu bună ştiinţă împotriva unui potenţial inamic. Ştiţi probabil că în timpul războiului rece americanii voiau să distrugă chiar… Luna! Acest tip de război, nedeclarat niciodată, a debutat în anii ’50. Cele mai perfecţionate sisteme din această categorie sunt Sistemul ŞURA din Federaţia Rusă şi HAARP din SUA, dar sisteme mai sunt şi în alte state, de exemplu, Iranul. În anii ’60 ruşii voiau să schimbe unghiul de înclinare a axei Pământului pentru a face din Siberia un imens grânar!

Rep: Aţi fost consilier al Parlamentului României pe probleme de ameninţări neconvenţionale. Aţi descoperit vreuna?

E.S.: România a fost în decursul timpului victima mai multor agresiuni geofizice clasice: inundaţiile din 1970-1971, când aveam relaţii încordate cu ruşii, numeroase secete înainte de 1990, când trebuia să plătim datoria externă în cereale, conform aberantelor raportări de recolte care nu reflectau realitatea, tornadele de la începutul anilor 2000 din Dobrogea şi de pe Litoral, cele şapte valuri de inundaţii din 2005 şi multe altele. Interesant este că Ceauşescu ştia de aceste agresiuni şi ordonase crearea unei structuri speciale care încerca să le prevadă şi să le monitorizeze. Acum, tot ce ţine de războiul geofizic este luat în râs, din ignoranţă sau cu bună ştiinţă, făcându-se în felul acesta diferite jocuri ale unor cercuri de interese externe. De acest subiect s-au ocupat generali importanţi din armata română, precum generalul Dumitru I. Dumitru, fost şef al Direcţiei Informaţii a Armatei, generalul Mihai Rotaru, şeful Direcţiei Topografice a Armatei etc.

Rep: Mai vin extratereştrii la noi sau i-a speriat guvernul de cinstiţi ce sunt şi pe ei?

E.S.: Părerea personală este că extratereştrii sunt aici dintotdeauna. Unii dintre noi, din ignoranţă, nu acceptă acest adevăr. Este o realitate neacceptată încă, din motive care nu au legătură cu economia prezentului interviu. Ce o să faceţi când veţi afla că deja trăim alături de o civilizaţie intraterestră!?!?

Rep: Aţi inventat un dispozitiv de alungat farmecele. Chiar vreţi să le luaţi vrăjitoarelor pâinea de la gură, nu vă e teamă că vă blestemă alea?

E.S.: Domnule Gabriel Tudor, unii dintre noi nu am uitat că aţi lucrat ani buni la revista Dracula! Să nu ridiculizăm ce nu cunoaştem! Aparatele, dispozitivele de care amintiţi sunt destinate în principal medicinei energetice sau pentru protecţia împotriva unor agresiuni infoenergetice, energoinformaţionale, pentru protecţia persoanelor care acţionează în medii geopatogene sau biopsihopatogen, a celor care lucrează în medii radiative periculoase altele decât radiaţiile ionizante! Să priceapă cine poate…

Rep: Cum funcţionează acest dispozitiv-minune, care am înţeles că a fost şi premiat la Salonul de Inventică de la Sevastopol?

E.S.: După cum spuneam mai sus, dispozitivele fac parte din categoria dispozitivelor medicale sau de protecţie şi sunt construite pe principiul interacţiunilor dintre biocâmpul uman, matricea energetică specifică fiecărei fiinţe şi anumite generatoare de câmpuri radioelectronice pe anumite frecvenţe specifice, în funcţie de destinaţia fiecărui dispozitiv în parte.

Rep: Dispozitivul ar putea fi util şi mămicilor, să nu le mai deoache lumea odraslele pe stradă?

E.S.: Deşi o să râdeţi degeaba, se poate asigura şi o asemenea protecţie. Nici nu ştiţi câte persoane, chiar mature, au probleme de acest fel!

Rep: Anul trecut am avut o iarnă neobişnuit de grea. Păi şi-atunci unde mai e încălzirea globală? Sau nici asta nu mai vrea să vină în România?

E.S.: Iarna trecută a fost o iarnă care s-a încadrat perfect în tipicul unei ierni temperat-continentale specifice aşezării geografice a ţării noastre. Se pare însă că, la un moment dat, cineva ne-a trimis o zăpadă ce a fost modificată electronic, care fie nu era pentru noi, fie a urmărit un scop mai obscur. În mod concret, fulgul de nea a fost cu 30-60% mai mare ca volum, schimbându-i-se totodată structura. Apa rezultată din topire a fost mult mai redusă ca volum pentru grosimea stratului de zăpadă. Aşa am avut înainte de topire zăpadă mare, mari blocaje în toată ţara, dar la sfârşit am scăpat însă de nişte inundaţii catastrofale. Unii chiar se fac că nu ştiu despre ce a fost vorba, deşi sunt specialişti în climatologie…

Rep: De ce credeţi că acum am avut o campanie electorală lipsită de vlagă? Au intrat oare magii energetici în concediu?

E.S.: Răspunsul la această întrebare este foarte simplu: România şi populaţia ei sunt până în prezent, de 22 de ani, cu ştirea guvernărilor, un mare poligon de teste secrete, inclusiv în domeniul psihotronic!

 

Rep: Ruşii sunt specialişti în tehnici metapsihice. Nu era mai simplu să-i trimită lui Băsescu pe cap nişte energii negative, decât să-i lase pe uselişti să se chinuiască atâta cu el?

E.S.: Răspunsul este simplu: corb la corb nu-şi scoate ochii! Vă las să trageţi concluziile!

Rep: Avem un serviciu care-i apără pe demnitari. E cazul să se înfiinţeze şi un Serviciu de Pază şi Protecţie contra atacurilor energetice?

E.S.: România, indiferent de costuri, va trebui să-şi creeze cât mai repede o astfel de structură de protecţie împotriva agresiunilor nonconvenţionale asimetrice, între care intră şi cele de natură geoclimatică şi psihotronică. Altfel, vom deveni un fel de marionete ce pot fi comandate psihotronic şi geofizic de către alţii, un popor fără viitor! Apropo, şi încă n-am vorbit nimic despre războiul holotropic, despre războiul etnic, despre cyberwar sau despre războiul genetic!

Rep: Dacă se supără Putin puţin mai mult pe Băsescu, ar putea să ne bage un cutremur, ceva?

E.S.: Ruşii au experimentat cutremurul comandat în 1988, în zona Nagorno-Karabah, pe timpul conflictului dintre armeni şi azeri. Au vrut să-i lovească pe azeri, care erau musulmani, dar nu le-a ieşit aşa cum au vrut ei, cutremurul lovind Armenia şi făcând multe victime… La ora asta, ruşii nu au interes de folosire a armei seismice în Europa. Motivele, le pot oferi pe larg, altă dată!

Rep: Teoretic, mai avem câteva zile până la sfârşitul lumii. Unde faceţi Apocalipsa anul ăsta?

E.S.: Sunt absolut convins că în 21 decembrie 2012 nu se va întâmpla mai nimic! Nu va fi nimic care să însemne un cataclism planetar sau cosmic, ori sfârşitul lumii etc. Este posibil şi nu exclud că există şi posibilitatea – minimă, ce-i drept – ca „Cineva” să ne fi pregătit o surpriză mai mare sau mai mică. Cred că prin aceasta s-a urmărit totodată un interes economic de creştere a consumului şi un experiment secret de tip „mass-control”. Cum voi petrece Apocalipsa, mă întrebaţi? Voi fi acasă sau în direct la o televiziune, având până în prezent mai multe invitaţii chiar pentru acea seară!
Sursa: YogaEsoteric

Miracolele apar în momentele limită

Un soldat american înspăimântat de inamic a devenit invizibil 

În timpul atacului de la Pearl Harbour din cadrul celui de Al Doilea Război Mondial, manifestările paranormale ale unui soldat american i-au salvat acestuia viaţa! Cum a fost posibil? Soldatului i s-a făcut atât de frică de moarte încât s-a concentrat intens şi s-a rugat lui Dumnezeu să săvârşească o minune şi să-l lase cu zile. Minunea s-a produs realmente, căci el a devenit invizibil cu echipament cu tot şi s-a strecurat pe lângă inamic fără a fi zărit de nimeni până a ajuns într-un loc lipsit de pericole.

După ce a făcut cunoscută ingenioasa şi strania sa tactică, i s-a cerut să repete experienţa în faţa mai multor martori pentru a fi atestat fenomenul. Ridicat în aer la bordul unui avion, soldatul a fost apoi aruncat de la înălţime afară din avion, fără niciun fel de paraşută, deasupra unei numeroase asistenţe care a privit uimită cum, după ce a apărut ca un punct pe cer, a dispărut din vedere pentru a apare apoi nevătămat pe pământ. Deşi anterior manifestase invizibilitatea, în acest caz pur şi simplu se teleportase. Acesta este unul din cele mai spectaculoase cazuri de dematerializare, teleportare şi rematerializare atestate în epoca modernă şi este menţionat faptul că soldatul american nu urmărise trezirea acestor capacităţi paranormale printr-un antrenament special. 

Articol preluat din Revista YOGA MAGAZIN nr. 5 

Surse: www.yogaesoteric.net si Sfatuitoarea

În China se construieşte cea mai mare clădire din lume, ce va fi de 5 ori cât Palatul Parlamentului din Bucureşti

 

La o mie de kilometri de cea mai apropiată coastă un val imens, din sticlă, se ridică deasupra câmpiilor din Sichuan. Este vorba despre acoperişul a ceea ce autorităţile chineze afirmă că va fi cea mai mare structură din lume.

Clădirea „New Century Global Centre”, un simbol al boomului economic înregistrat de China, se va înălţa 100 de metri şi va măsura 500 de metri în lungime şi 400 de metri în lăţime.Autorităţile locale anunţă că noua clădire va avea 1.700.000 de metri pătraţi, suficient pentru a cuprinde de 20 de ori simbolul oraşului Sydney, celebra Operă.

Ca termen de comparaţie, clădirea Pentagonului din Washington, una dintre cele mai mari clădiri ale lumii, măsoară doar o treime, dispunând de numai 600.000 de metri pătraţi de spaţiu utilizabil. Palatul Parlamentului din Bucureşti are o suprafaţă utilizabilă de 340.000 de metri pătraţi.

Clădirea reflectă creşterea economică extraordinară înregistrată în Chengdu, capitala provinciei Sichuan, unde subvenţiile guvernamentale şi costurile scăzute au contribuit la prosperitate. Oraşul ce găzduieşte 14 milioane de locuitori doreşte să-şi extindă reţeaua de metrou de la 2 linii la 10 până în 2020, să construiască un nou aeroport şi să devină un nou Silicon Valley.

Global Centre va găzdui birouri, săli de conferinţă, un complex universitar, două centre comerciale, două hoteluri de cinci stele, un cinematograf IMAX, un „sat Mediteranean” reprodus cu acurateţe, un patinoar şi un vas cu piraţi, printre alte numeroase atracţii.

Aproximativ 400.000 de metri pătraţi vor fi dedicaţi zonei de shopping, unde se vor găsi mai ales branduri de lux. 

În ciuda faptului că Chengdu se află la 1.000 de kilometri de mare, complexul are o temă maritimă, cu fântâni, un parc acvatic imens şi o plajă artificială, accentuată de un acoperiş ondulat, ce se aseamănă cu un val.

„Acesta este un oraş la ocean construit de om. Vor fi 1.000 de camere în acest hotel care vor avea fereastra la ocean”, a explicat ghidul Liu Xun.

Smogul gros care acoperă de regulă oraşul Chengdu ar putea face plaja una fără soare, însă vizitatorii nu trebuie să se îngrijoreze din acest motiv, a subliniat ghidul.

„Am împrumutat o tehnică japoneză. Va fi un soare artificial care va străluci 24 de ore pe zi şi care va genera o temperatură confortabilă”, a explicat Liu. Sistemul foloseşte tehnologii de iluminat speciale care încălzesc atunci când iluminează.

Piesa de rezistenţă va fi o plajă artificială ce se va întinde pe 5.000 de metri pătraţi şi pe care se află o promenadă pe malul mării, cu parasolare şi resturante cu fructe de mare cu 6.000 de locuri. Pe plajă, turiştii pot face rafting pe traseul special amenajat.

Un ecran gigantic, lung de 150 de metri şi înalt de 40 de metri va forma orizontul, oferind în fiecare zi un răsărit şi un apus, acompaniate de brize ale mării.

Faţada exterioară a clădirii este aproape de finalizare, o armată de muncitori lucrând să termine clădirea proiectată de arhitecţii chinezi la timp pentru o conferinţă internaţională organizată de revista americană Fortune în luna iunie 2013.

Noul preşedinte al Chinei, Xi Jinping, va participa la acest eveniment, unde va întâlni şefii celor mai importante companii din lume.

Aceasta nu este singura clădire spectaculoasă planificată în acea zonă din Chengdu. Peste drum se ridică altă clădire gigantică: Centrul de Arte Contemporare din Chengdu, proiectat de arhitecta britanico-irakiană Zaha Hadid. Acesta va curpinde un teatru, o operă şi un muzeu.

Dezvoltatorii celei mai mari clădiri din lune, China Exhibition and Travel Group, descriu Chengdu drept „un oraş modern de clasă mondială, de o frumuseţe idilică”, iar despre Global Centre, în ale cărui restaurante se vor servi „cele mai rare specii de peşti oceanici”, oficialii afirmă că „va aduce în mintea oamenilor scene paradisiace”.

„Va fi un reper care va atrage atenţia lumii şi la care lumea se va uita cu respect”, au concluzionat oficialii chinezi.

 

 

 

 

 

Sursa: Descopera.ro