Insula Barsa-Kelmes - o poarta intre doua lumi

În secolul al XIII-lea, in timpul marilor cuceriri ale Imperiului Mongol al lui Ginghis Han, insula a servit drept refugiu pentru oamenii ce reuseau sa fuga din calea hoardelor cotropitoare. Se retrageau aici, parasindu-si casele si salvandu-si doar viata. Asteptau ca pericolul sa treaca si reveneau la pamantul natal. Doar ca atunci cand se intorceau, constatau cu uluire ca lipsisera ani si nu luni, asa cum crezusera. Vecinii sau rudele aproape ca nu ii recunosteau. Insula le inghitise cu lacomie zeci de ani. Şi asa, oamenii au inceput sa creada ca acolo salasluieste duhul necuratului. Desi apele dimprejurul insulei erau foarte bogate in peste, niciun pescar nu se mai incumeta sa se apropie de acea zona blestemata.

În aceeasi zi, un avion "Li 2” a plecat catre insula, intr-un zbor de recunoastere. Înca de departe, pilotii au vazut ceata deasa ce acoperea cea mai mare parte a ostrovului si au raportat ciudatul fenomen. Apropiindu-se, au observat ca deasupra paclei se invart niste obiecte rotunde, luminoase. "Intrau si ieseau din panza de ceata, ca si cum ar fi urmarit zborul avionului nostru”, povestea capitanul de aviatie Grigori Mensikov. "Ajungand la cativa metri departare de pacla enigmatica, acele ceasornicelor de la bord au inceput sa se invarta haotic si, deodata, motoarele avionului au incetat sa mai functioneze. Cu mare greutate, am reusit sa manevram aparatul si sa aterizam pe tarmul insulei. Discurile luminoase stateau nemiscate, supraveghindu-ne. Apoi, au disparut brusc, in valul cetos”.
Pilotii au raportat incidentul si, la fata locului, au sosit mai multe detasamente de militari. Zona in care ceata plutea a fost imediat imprejmuita. Pentru ca pacla deja inghitise mai multi oameni, militarii au hotarat ca, in cautarea disparutilor, sa fie trimisi caini. Mai multi ciobanesti germani, special antrenati, au fost eliberati, dandu-li-se comanda de cautare. Nici unul dintre ei nu s-a mai intors.
Atunci a fost adus un vehicul blindat. Toate deschizaturile au fost inchise ermetic si pe caroseria blindatului au fost montate mai multe aparate de masura. Mecanicul conductor, "sigilat” in interior, a primit ordinul strict de a nu intrerupe radioemisia nici macar o secunda. Masina de lupta a fost legata cu un cablu metalic si a inceput treptat sa inainteze in interiorul cetii. Tanchistul transmitea fara intrerupere. Vizibilitatea era extrem de redusa, dar militarul nu avea de raportat nimic special. Misiunea se desfasura normal. Deodata, tanchistul amuti. De la postul de comanda a primit imediat comanda de intoarcere. "De ce m-as intoarce tocmai acum?”, a raspuns militarul cu un ton in care se simtea parerea de rau. Atunci vehiculul a inceput sa fie tras inapoi cu ajutorul cablului metalic. Scotand din ceata blindatul, militarii au observat cu uimire ca acesta era invelit cu o pelicula groasa de lichid inghetat, ce nu parea a fi totusi gheata. Trapa a fost de indata deschisa, dar in interior, nici urma de tanchist. Disparuse in cel mai straniu mod. Probele prelevate din gheata de pe blindat au fost analizate de savantii de la Institutul Militar Fizico-Tehnic din Moscova, care au concluzionat ca particulele de "apa” sunt de origine necunoscuta, componenta lor chimica neputand fi descifrata. Militarii au primit ordin sa evacueze zona, nu inainte de a transmite populatiei de pe coastele marii Aral avertismentul de a nu patrunde pe insula, sub niciun motiv.

Sursa: primit pe mail
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu