Povesteşte Constantin Bacalbaşa:
“La
palatul regal se petrecea o dramă intimă. Familia regală cu principele
moştenitor Ferdinand şi cu toţi curtenii şi doamnele de onoare au fost
în excursie în judeţul Muscel [...] În această călătorie, printre brazi,
mesteacăni şi anini, s-a născut o dragoste. Principele moştenitor s-a
înamorat de d-şoara Elena Văcărescu, doamna de onoare a Reginei
Elisabeta. Dragostea a fost încurajată de regină. Regina era poetă,
fiindcă era Carmen-Sylva. Iar regina, uitând că măritişurile şi
însurătorile celor destinaţi să poarte Coroana şi sceptrul se fac sub
controlul raţiunii politice, a susţinut căsătoria din dragoste a celor
doi tineri care se iubeau.
Carmen-Sylva
era elocventă şi persuasivă. Dânsa a pledat, cu toată căldura
convingerii sale femeieşti, că o căsătorie făcută de către un
Hohenzollern cu o româncă va lega încă şi mai strâns dinastia de poporul
român. Şi Carmen-Sylva a mai spus regelui:
- Rasa puţin degenerată a
Hohenzollernilor, fiindcă e veche, regenerată cu un vlăstar dintr-o rasă
mai tânără şi viguroasă, va da urmaşi plini de viaţă dinastiei.
Regele, care la început era în contra acestei căsătorii, a sfârşit prin a fi de aceeaşi părere cu regina.
Dar opinia publică s-a emoţionat, adică
opinia oamenilor politici. Consiliul de miniştrii fiind chemat să-şi
spună cuvântul, s-a împotrivit categoric.
Lascăr Catargiu a fost consultat ca şi
toţi ceilalţi miniştri. S-a făcut multă vreme haz când s-a aflat felul
de a-şi spune părerea a bătrânului moldovean.
La stăruinţele reginei, Lascăr Catargiu a răspuns:
- Maiestate, aiasta nu se poate!
Faţă de stăruinţele reginei care punea
înainte ca argument înflăcăratul amor al principelui şi teama ca prinţul
să nu aleagă o soluţie disperată, Lascăr Catargiu răspunse:
-Eu, maiestate, nu spun că prinţul nu
poate lua în căsătorie pe d-şoara Văcărescu, o poate lua, însă în cazul
aista trebuie să rămâie simplu particuler.”
Cu acest argument, Lascăr Catargiu a ieşit învingător. Consiliul de miniştri a refuzat să accepte căsătoria.
Constantin Bacalbaşa, Bucureştii de altă dată, 1871-1884, vol. II, Editura Ziarului Universul, Bucureşti, 1935, pag. 134-135
Sursa: Istorii regasite
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu