Aflaţi de ce Platon credea că aristocraţia a fost cea mai bună formă de guvernare şi de ce democraţia i-ar putea conduce pe oameni spre tiranie. Astăzi, majoritatea oamenilor cred că democraţia este cea mai bună formă de guvernare şi că un conducator ales de catre popor este cel mai sigur mod de a garanta că interesele majoritatii vor prevala. Deşi pare evident, mari gânditori de-a lungul istoriei, au susţinut că atunci când majoritatea este ignoranta, decizia acestora nu poate fi cea mai inteleapta alegere. De fapt, Platon a afirmat că democraţia ar funcţiona numai dacă fiecare alegător ar fi un filozof.
Cele cinci forme de Guvernare sau Regimuri ale lui Platon
În lucrarea sa, Republica, scrisa in anul 360 i.Hr, Platon descrie cele cinci forme de guvernare de la cea mai buna la cea mai rea şi susţine că statul ideal este cel aristocratic. Cele cinci forme de guvernare sunt:
Aristocraţia – este cea mai bună formă de guvernare, conform lui Platon, în care domnitorul este un filosof, un intelept, al carui suflet a fost educat prin studierea artelor. După ce a studiat filosofia, acest domnitor ar şti virtuţile adevărate şi, prin urmare, el ar fi capabil sa conduca oamenii spre frumuseţe şi prosperitate. Având în vedere că domnitorul ar fi virtuos, el nu ar putea să înşele şi sa abuzeze cetăţenii;
Timocratia – este forma de guvernământ condusă de războinici, în care toate deciziile politice au scopul de a intari puterea militară şi statala. Timocratii pot avea virtuţile aristocraţilor, dar puterea detinuta ii poate duce la războaie şi lupte. Timocratia, potrivit lui Platon, este un fel de guvern care apare atunci când aristocraţia începe să degenereze;
Oligarhia – este sistemul de guvernare, care stabileşte diviziunea dintre bogaţi şi săraci. Cei bogati, care sunt de regula mai puţini, conduc, iar cei săraci trebuie să se supună. Acest lucru, conform lui Platon, este o problema deoarece oamenii bogati nu sunt neapărat cinstiti, şi atunci când puterea este în mâinile acestor persoane, bogatii vor încerca să devină mai bogaţi iar cei săraci ar putea deveni si mai săraci din cauza proastei politici, generatoare de revoluţii;
Democraţia – democraţia este copilul oligarhiei. Deoarece oamenii nu pot fi de acord cu deciziile celor bogati care ii înşeală pe cei saraci, oamenii încep să creadă că dacă si-ar putea alege conducătorul, interesul lor ar prevala. Cei săraci sunt mai numerosi, astfel încât acestia isi aleg pe unul dintre ei care sa ii reprezinte Cu toate acestea, deoarece masele nu sunt educate, conducatorii alesi nu sunt apti de a lua decizii politice care sa acorde prioritate nevoilor reale ale acestora;
Tirania – democraţia degenerează în tiranie şi societatea devine un haos total în care nu există nicio regulă, nicio prioritate şi nicio lege. Cine este mai puternic conduce şi face ce-i place. Nimeni nu este capabil sa elimine un tiran de la putere, deoarece nicio lege nu este respectata.
Platon despre democraţie
Platon a înţeles că democraţia este una dintre cele mai grave forme de guvernare, deoarece nimic nu garantează că un conducător ales de catre oameni este suficient de intelept pentru a şti ce este mai bine pentru mase. Numai un filozof ar fi cu adevărat capabil să ştie să acorde prioritate într-o ierarhie a valorilor. Masele needucate sunt ignorante cu privire la realitatea sufletului şi, prin urmare, acesta nu ar fi în măsură să ia deciziile politice corecte.
Deci, cu excepţia cazului în care masele au fost educate în filosofie şi artă, ele nu ar fi apte de a-si alege conducătorul care sa reprezinte nevoile lor reale si nu nevoile lor iluzorii. Nevoile reale, potrivit lui Platon, sunt nevoile care conduc la o creştere spirituală şi la înţelepciune iar nevoile iluzorii sunt cele care ne ating simţurile şi ne creaza stari iluzorii.
Platon despre aristocraţie
Este foarte important să subliniem faptul că, în conformitate cu filozofia lui Platon, aristocraţia este cea mai bună formă de guvernare, atâta timp cât domnitorul este in totala concordanta cu armonia populaţiei. Având în vedere că domnitorul ar fi cu adevărat intelept, el nu ar vrea să obtina putere sau sa acumuleze avere, pentru că el ar şti că oamenii au nevoie de el să-i conducă spre creştere economică şi prosperitate.
Platon credea că rolul filosofilor este de a servi omenirea cu intelepciunea lor.
Sursa: Piatza.Net
Cele cinci forme de Guvernare sau Regimuri ale lui Platon
În lucrarea sa, Republica, scrisa in anul 360 i.Hr, Platon descrie cele cinci forme de guvernare de la cea mai buna la cea mai rea şi susţine că statul ideal este cel aristocratic. Cele cinci forme de guvernare sunt:
Aristocraţia – este cea mai bună formă de guvernare, conform lui Platon, în care domnitorul este un filosof, un intelept, al carui suflet a fost educat prin studierea artelor. După ce a studiat filosofia, acest domnitor ar şti virtuţile adevărate şi, prin urmare, el ar fi capabil sa conduca oamenii spre frumuseţe şi prosperitate. Având în vedere că domnitorul ar fi virtuos, el nu ar putea să înşele şi sa abuzeze cetăţenii;
Timocratia – este forma de guvernământ condusă de războinici, în care toate deciziile politice au scopul de a intari puterea militară şi statala. Timocratii pot avea virtuţile aristocraţilor, dar puterea detinuta ii poate duce la războaie şi lupte. Timocratia, potrivit lui Platon, este un fel de guvern care apare atunci când aristocraţia începe să degenereze;
Oligarhia – este sistemul de guvernare, care stabileşte diviziunea dintre bogaţi şi săraci. Cei bogati, care sunt de regula mai puţini, conduc, iar cei săraci trebuie să se supună. Acest lucru, conform lui Platon, este o problema deoarece oamenii bogati nu sunt neapărat cinstiti, şi atunci când puterea este în mâinile acestor persoane, bogatii vor încerca să devină mai bogaţi iar cei săraci ar putea deveni si mai săraci din cauza proastei politici, generatoare de revoluţii;
Democraţia – democraţia este copilul oligarhiei. Deoarece oamenii nu pot fi de acord cu deciziile celor bogati care ii înşeală pe cei saraci, oamenii încep să creadă că dacă si-ar putea alege conducătorul, interesul lor ar prevala. Cei săraci sunt mai numerosi, astfel încât acestia isi aleg pe unul dintre ei care sa ii reprezinte Cu toate acestea, deoarece masele nu sunt educate, conducatorii alesi nu sunt apti de a lua decizii politice care sa acorde prioritate nevoilor reale ale acestora;
Tirania – democraţia degenerează în tiranie şi societatea devine un haos total în care nu există nicio regulă, nicio prioritate şi nicio lege. Cine este mai puternic conduce şi face ce-i place. Nimeni nu este capabil sa elimine un tiran de la putere, deoarece nicio lege nu este respectata.
Platon despre democraţie
Platon a înţeles că democraţia este una dintre cele mai grave forme de guvernare, deoarece nimic nu garantează că un conducător ales de catre oameni este suficient de intelept pentru a şti ce este mai bine pentru mase. Numai un filozof ar fi cu adevărat capabil să ştie să acorde prioritate într-o ierarhie a valorilor. Masele needucate sunt ignorante cu privire la realitatea sufletului şi, prin urmare, acesta nu ar fi în măsură să ia deciziile politice corecte.
Deci, cu excepţia cazului în care masele au fost educate în filosofie şi artă, ele nu ar fi apte de a-si alege conducătorul care sa reprezinte nevoile lor reale si nu nevoile lor iluzorii. Nevoile reale, potrivit lui Platon, sunt nevoile care conduc la o creştere spirituală şi la înţelepciune iar nevoile iluzorii sunt cele care ne ating simţurile şi ne creaza stari iluzorii.
Platon despre aristocraţie
Este foarte important să subliniem faptul că, în conformitate cu filozofia lui Platon, aristocraţia este cea mai bună formă de guvernare, atâta timp cât domnitorul este in totala concordanta cu armonia populaţiei. Având în vedere că domnitorul ar fi cu adevărat intelept, el nu ar vrea să obtina putere sau sa acumuleze avere, pentru că el ar şti că oamenii au nevoie de el să-i conducă spre creştere economică şi prosperitate.
Platon credea că rolul filosofilor este de a servi omenirea cu intelepciunea lor.
Sursa: Piatza.Net
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu