Au facut si nazistii ceva bun?

NSDAP este cu siguranţă una dintre cele mai rău famate organizaţii politice din istoria omenirii, un prototip al cruzimii duse la extrem şi al comportamentului absolut inuman. Şi totuşi, guvernul nazist a implementat o serie de politici care au fost favorabile dezvoltării societăţii şi, în mod surpinzător încă mai sunt de actualitate. Desigur că asta nu scuză opresiunea exacerbată practicata de nazişti, ci doar arată că binele se poate strecura uneori în cele mai obscure contexte. Să vedem cum.

 
Interzicerea vivisecţiei. Germania nazistă a fost prima ţară care s-a pronunţat împotriva vivisecţiei, implementând o interzicere totala în aprilie 1933. Măsura era de o importanţă deosebită şi a fost înaintată Reichstag-ului încă din 1927. Nazişti de renume precum Hermann Göring, Heinrich Himmler şi chiar Adolf Hitler se preocupau foarte mult de protecţia animalelor, în special privind modul în care acestea erau măcelărite. Majoritatea legilor în vigoare acum în Germania, dar şi în lume, derivă din legile avansate de nazişti. Este incredibil de ironic să observi discrepanţa dintre tratamentul aplicat oamenilor, supuşi unui genocid, şi cel aplicat animalelor, apărate cu îndârjire. Hermann Göring, prim-ministrul prusac, spunea că: “O interzicere completă şi permanentă a vivisecţiei nu este numai o lege necesară pentru a proteja animalele şi a simpatiza cu durerea lor, dar este şi o lege pentru întreaga umanitate…Prin urmare vă anunţ că practica nu mai este permisă şi în caz contrar devine caz penal. Până se pronunţă o sentinţă acuzatul va fi internat într-un lagăr de concentrare”. 

Protecţia animalelor. Când vin naziştii la putere, grijile lor nu se rezumă doar la oameni, ci şi la animalele native. În 1934 se dă o lege naţională care reglementează vânătoarea, numărul de animale care pot fi ucise pe an, sezoanele potrivite. Majoritatea acestor legi au fost aplicate în Occident. Legea era cunoscută sub numele de Reichsjagdgesetz. Reichstag-ul finanţa şi educatia privind protecţia animalelor la nivel de şcoală primară, secundară şi chiar facultate. În plus, în 1935 se votează o altă lege, Reichsnaturschutzgesetz, care plaseaza o serie de specii pe lista animalelor protejate de lege (de exemplu lupul sau linxul). Legea va fi amendată cu reglementări ale despăduririlor şi exploatării piscicole. Fără aceste legi probabil că multe specii ar fi dispărut din pădurile germane.

Campania antifumat. Se crede ca Adolf Hitler era atât de pornit împotriva fumatului în ultimii ani ai vieţii că nu suporta pe cineva fumând în aceeaşi cameră cu el şi obiecta mereu că sunt bani aruncaţi în vânt. Prin urmare începe una dintre cele mai ample şi eficiente campanii antifumat din istorie. În vreme ce alte campanii din anii ’30 şi ’40 s-au soldat cu un eşec în alte ţări, nu a fost cazul Germaniei. Naziştii au interzis fumatul în restaurante şi în transportul public, invocând importanţa sănătăţii şi aplicând reguli severe publicităţii la ţigări. Taxa pe tutun era de asemenea foarte ridicata şi aprovizionarea către Wehrmacht limitată. Mai multe organizaţii pentru sănătate se plângeau că tutunul măreşte riscul de avort, fapt binecunoscut astăzi. Statisticile arată că, în vreme ce în SUA în 1940 consumul anual pe cap de locuitor era de 3000 de ţigări, în Germania se limita la în jur de 750.   

Programe de ajutor social. Germania nazistă beneficia de unele dintre cele mai ample programe de asistenţă social din istorie, bazate pe idea că toţi locuitorii ar trebui să se bucure de un standard de viată decent. Un exemplu faimos este acela al ajutorului de iarnă, când atât cetăţeni obişuniţi cât şi nazişti notorii strângeau pomeni pentru săraci. Nu numai că era o metodă propagandistică eficace, dar si un ritual pentru producerea unui sentiment de bunăstare generală şi de empatie cu cei nevoiaşi. Posterele îndemnau oamenii să doneze mai degrabă decât să ofere direct cerşetorilor pe stradă. Goebbels, care controla radio-ului, televiziunea şi propaganda, se implica adesea în evenimentele de caritate. Dar de unde proveneau fondurile pentru ajutorarea săracilor? Mai ales din confiscările bunurilor celor consideraţi inamicii regimului. Regimul nazist a sustras mari sume de bani pentru a finanţa o schemă de bunăstare generala care de fapt viza doar anumiţi membri ai societăţii.
 Volkswagen. 

Literal însemnând maşina poporului, automobilul era prezentat drept o achiziţie pe care şi-o putea permite oricine. Designul care semăna cu o gâză fusese sugerat de Hitler. Maşina a avut un succes enorm, pentru că s-a oferit cetăţenilor cu o reducere, atingând suma de doar 9990 de mărci, cam cât costa o motoretă. Dar spre finele războiului disponibilitatea de cumpărare se redusese şi Volkswagen-ul a devenit mai mult un vehicul de război. Asta nu a împiedicat însă ascensiunea sa în rândul celor mai populare maşini din lume. 

Autobahn. Deşi ideea nu este la origine nazistă, Hitler era un admirator entuziast al ideii şi a impulsionat dezvoltarea celei mai mari reţele de drumuri construite vreodată în Germania. Primul sistem de autostrăzi din lume a schimbat radical felul în care călătoreau oamenii. Multe ţări au imitat sistemul susţinut de Hitler, inclusiv America şi Marea Britanie. Este cu siguranţă cea mai elaborată reţea de autostrăzi din lume, autostrăzi care se întind şi în ţări vecine precum Austria. Construcţia nu numai că a fost revoluţionară, dar a şi oferit locuri de muncă la mai bine de 100.000 de oameni. Partidul nazist ţintea să genereze un sentiment de unitate prin acest proiect, iar în mare parte chiar a reuşit. Pe porţiunile lungi şi drepte se testau aeronave, iar Grand Prix-urile se organizeaza aici.

Proiectile teleghidate.
Omul care a inventat rachetele aşa cum le ştim azi, Werner von Braun, era membru al Partidului Nazist şi ofiţer SS. A ajutat atât Germania cât şi SUA la producerea de rachete în timpul şi după cel de-al doilea război mondial, obţinând în cele din urmă cetăţenia americană. Deşi a adus inovaţii în multe aspecte, incluzând instalarea rachetelor alimentate cu lichid în aeronave, este cel mai bine cunoscut pentru realizările în cadul NASA. Cea mai însemnată o reprezintă elaborarea rachetei acceleratoare Saturn V, care a contribuit la aselenizarea din ’69. Von Braun a deschis calea către zborul în spaţiu prin inveniile sale, dar a şi creat unul din cele mai distrugătoare mijloace ale omenirii.

Inovaţii în film.
Naziştii erau foarte interesaţi de muzică şi film ca instrumente propagandistice şi stâlpi esenţiali ai culturii. Prima înregistrare pe bandă magnetic este un discurs hitlerist, iar Goebbels a impulsionat tehnici mai complicate de filmare. De pildă filmul propagandistic “Triumful Voinţei”, continuarea “Triumfului Credinţei” este considerat unul dintre cele mai interesante fragmente din istoria cinematografiei. Regizoarea, Leini Riefenstahl, a folosit un număr impresionant de 30 de camere de luat vederi, precum şi 100 de tehnicieni pentru a produce pelicula de 2 ore. Cum filmul beneficia de un buget nelimitat, s-au scos la rampă ultimele tehnologii, inclusiv uzitarea de macarale şi suprastructuri pentru a crea efectul mişcării. Desigur că modelul propagandistic nu mai este relevant, dar tehnicile şi viziunea conceptuală încă mai sunt de actualitate la Hollywood.

Contribuţii la modă.
Stilul de uniformă conceput de nazişti este la fel de îndrăzneţ ca stilul de guvernare. Bocancii de piele cu talpă groasă, pălăriile turtite, paltoanele căptuşite sau pălăriile ţuguiate erau doar câteva dintre emblemele modei naziste, în legătură cu care trebuie să amintim nuantele nelipsite de gri, maro sau negru. Organizatia militară SS provoca teamă în rândurile adversarilor când soldaţii apăreau cu bonetele lor negre şi hainele de piele pe care le vor prelua apoi rockerii americani. De fapt la unele subculturi rock, industrial, sau goth se pot remarca reminiscente ale modei întunecate naziste. Romancierul Kurt Vonnegut descria stiulul drept uşor teatral. Mai mult, fondatorul Adidas, Adolf Dassler, era nazist. A produs pantofi pentru Wehrmacht în timpul războiului, furnizând în acelaşi timp atleţilor germani şi americani încălţări la olimpiada de la Berlin. A făcut senzaţie atunci când Jesse Owens a câştigat proba de sprint purtând pantofii lui Adolf. Frateel său era un nazist şi mai convins, care a urmat tradiţia fratelui său înfiinţând o altă companie prolific specializată în produse sportive: Puma.

Inovaţii medicale.
Decesul eticii din medicina nazistă a condus la atrocităti de neînchipuit şi la una din cele mai acerbe controverse deontologice din istorie. Asta pentru că prin uzanta torturii s-au descoperit informaţii fructificate azi cu discreţie de doctori şi cercetători. De pildă naziştii au studiat şi monitorizat cu atenţie hipotermia în lagărul de la Dachau, supunând victimele unor torturi brutale. Naziştii scufundau victimele în apă semi-îngheţată sau le lăsau în ger, observând modificările de temperatură corporală, ritmul cardiac sau contracţiile musculare. Aceste teste erau mai întâi realizate cu ajutorul soldaţilor voluntari, dar naziştii nu s-au mulţumit cu informaţia achiziţionată şi au  început să facă experimente pe internaţii din lagăre. Doreau să depisteze metode de readucere a corpului în limitele normale de temperatură, printr-o tehnică denumită “rapid active rewarming”, frecventă astăzi în Occident.

historia.ro
Sursa: Piatza.net