"Ceea ce nu imbratisezi nu poti vindeca"
Sfantul Grigorie Teologul

marți, 5 iunie 2012

Spionajul psihic american – Grupul Grill Flame

Stirile despre proiectele de cercetare paranormale din cadrul razboiului PSI au ajuns, filtrate, în Occident. Sheila Ostrander si Lyn Schroeder au introdus publicul american în lumea razboiului paranormal rusesc prin lucrarea “Descoperiri psihice în spatele Cortinei de Fier”. Interesul din ce în ce mai mare al Serviciilor de Informatii americane a fost reflectat de un raport al Agentiei de Informatii al Ministerului American al Apararii (DIE) numit “Comportament ofensiv controlat – URSS”, publicat în 1972. Aici se prezenta posibilitatea ca spionii psihici rusi sa poata fi capabili sa citeasca în întregime documentele secrete ale armatei americane, sa urmareasca miscarile de trupe si echipamente si chiar sa descopere secretele instalatiilor americane. Analistii CIA banuiau ca Serviciile puteau dispune de posibilitatea de a controla telepatic gîndurile comandantilor armatei americane, precum si ale liderilor politici. De asemenea, banuiau ca rusii aveau capacitatea de a ucide de la distanta cetateni americani. Telekinezia putea, de asemenea, sa destabilizeze echipamentele militare, cum ar fi calculatoarele, sistemele de arme nucleare si vehiculele spatiale. Raportul considera ca “impactul major din spatele deciziei sovietice de a stapâni facilitatile oferite de comunicatiile telepatice, telecinetica si bionica, se datoreaza KGB-ului si armatei”. CIA si DIA (ca parte a armatei) au început sa ia în serios cercetarea sovietica din acest domeniu. Între 1969 si 1971, sursele Serviciilor de Informatii americane au început sa descopere si sa aiba confirmarea ca Uniunea Sovietica era adînc angajata în asa-numita “cercetare psihica”. In 1970 s-a descoperit ca bugetul anual de cheltuieli cu aceste cercetari era de 60 milioane de ruble, pentru ca peste 5 ani acestea deja sa ajunga la 300 milioane de ruble. Ingo Swann a fost unul dintre primii spioni psihici americani. El a lucrat la Institutul de Cercetari din Stanford, între 1972 si 1982. Dupa ce si-a efectuat serviciul militar în Coreea, prin anii ‘70, ajunsese sa-si rotunjeasca veniturile, devenind subiect în experimente parapsihologice. El a devenit mai apoi primul spion psihic al doctorului Hal Putoff si mai apoi a stabilit cele 6 protocoale care în prezent sînt utilizate de spionii psihici americani. Proiectul Grill Flame a fost implementat în 1978 de armata americana pentru a demara cercetarile asupra spionajul psihic. Apoi s-a continuat cu multe alte proiecte, precum: “Centre Lane”, “Sun Streak” si “Star Gate”. Aceste proiecte sînt prezentate în amanuntime de Jim Shuabel în excelenta sa carte “Istoria secreta a spionajului psihic american”, si de dr. Armen Victorian în articolele “Cercetarea psihica la Pentagon” si “Spionajul psihic în comunitatea de informatii americana”. Despre al 8-lea efect Martini a vorbit Norman Jackson, purtatorul de cuvînt al CIA si în acelasi timp consilier tehnic, într-o emisiune televizata la Nightline TV, în ziua de 28 noiembrie 1995, atunci cînd prezenta utilizarea programelor RV (vedere la distanta – remote viewing), pe la mijlocul anilor ‘80. Acesta declara ca al 8-lea efect Martini reprezinta numele de cod al RV, iar rezultatele cercetarilor în domeniu depasesc limitele credibilului. În continuare, prezentam relatarea oficiala a efectelor obtinute cîteodata prin RV (8 Martini) de programul american de spionaj psihic, care, spre deosebire de proiectele omoloage sovietice sau cehe, nu se baza pe idei stiintifice despre modul în care lucra PSI si, prin urmare, era un studiu calitativ asupra razboiului paranormal. Ingo Swann a contactat armata americana pentru a antrena spioni psihici. Ca un lider al clarvazatorilor, autoritatile americane îl testasera pe Ingo asupra posibilitatilor sale de vedere la distanta, care s-au dovedit a fi în cel mai înalt grad. Asa de importante erau rezultatele în urma testarii lui Ingo, încît, dupa demonstratia spectaculoasa, celor care testau le-au trebuit 8 pahare de Martini ca sa-si revina si sa-si calmeze nervii. Dupa aceasta, RV a fost supranumit “al 8-lea efect Martini”. Ingo Swann vorbeste despre un incident întîmplat în 1976, care este sursa interviului de pe site-ul Internet “Dreamland” al Universitatii statului Wisconsin, la 12 decembrie 1996. Ingo Swann a fost îndrumat sa spioneze psihic submarinele sovietice, într-unul din testele importante la care a fost supus, avînd ca martori generali ai armatei americane. Ingo a dezvaluit ca vede submarinul tragînd într-un OZN si OZN-ul tragînd în submarin. El a facut si o schita a ceea ce vedea. Dupa 3 zile, Putoff l-a angajat pe Ingo. Teama de rezultatele cercetarilor sovietice si de amplasarea armelor paranormale a fortat CIA si DIA sa priveasca în mod serios întregul subiect al PSI în cadrul armatei. Swann afirma în fata militarilor: “Sovieticii nu executa cercetarile lor asupra a ceea ce vesticii denumesc cercetare psihica. Termenul corect pentru conceptul lor de cercetare este psihotronica”. Dezvoltarea acestei linii de cercetare a condus la formarea unor operatori PSI, care si-au unit cîmpurile biofizice pentru a forma mintea grupului, care a fost stimulata de informatia primita în 1973 despre cercetarea psihica strict secreta din baza din nord-estul Leningradului, cu numele de cod “Cutia Neagra”. Aceasta informatie s-a scurs, în 1973, de la cercetatorul dr. Igor Vladsky, într-o scrisoare catre psihologul Gene Kearney de la Harvard. Progresele rusesti în domeniul ESP si al telekineziei pareau sa-i conduca spre posibilitatea de a produce efecte psihice. Acesta i-a înspaimîntat pe comandantii unitatilor de rachete americane, deoarece posibilitatea ca rusii sa faca nefunctionale rachetele balistice americane, fie în silozurile lor, fie în zborul spre tinta, ar distruge capacitatea de intimidare nucleara americana. Una dintre primele masuri luate a fost cooptarea unui larg cerc de specialisti în unitatile de cercetare a paranormalului. Astfel, în 1975, cunoscutul inginer atomist Thomas Bearden a fost folosit de armata americana pentru studiul psihotronicii. Sovieticii reusisera sa creeze noi forme de gînduri din inconstientul colectiv si sa provoace materializare. Mintile telepatilor se puteau sinergetiza, oferind noi capacitati pentru telekinezie si telepatie. Aceste fapte erau cunoscute de americani. Astfel, este mentionat în documentele DIA, scrise în 1972, asupra cercetarilor parapsihologice din Rusia si Cehia, în sectiunea despre aportul tehnic, ca sovieticii puteau materializa energia corpului omenesc în locuri îndepartate, pentru a fura documente strict secrete sau pentru a strica anumite echipamente. Intr-un alt document, în 1975, care prezenta ultimele descoperiri ale cercetarii parapsihologice cehe si sovietice, se discuta pe larg despre PK (psihokinezia). Se mentiona numele celor mai cunoscuti parapsihologi, Kulaghina, Vinogradova si Ermolaev. Despre Kulaghina se afirma ca avea capacitatea de a afecta tesuturile vii si era posibil sa si-o exercite si asupra tintelor umane. Puterea Vinogradovei de a muta obiecte si capacitatile levitationale ale lui Ermolaev puteau fi folosite pentru a activa sau dezactiva sursele de putere, sau de a fura documente militare ori software. Generatoarele lui Robert Pavlita si indicatorii PK ai lui Julius Krmessky puteau fi folositi sa antreneze un mare numar de cetateni sovietici si cehi pentru a dezvolta si a controla abilitatile psihice latente. Astfel de unitati operationale bine antrenate, alcatuite din persoane necunoscute, puteau fi folosite într-un mare numar de actiuni secrete, sub acoperire. Mai putin spectaculos, dar mai semnificativ este faptul ca savantii sovietici si cei din Cehia au realizat un demers interdisciplinar, unificator, pentru a determina sursele de energie si interactiunile care intervin în PK. Astfel, spune documentul citat, rusii si cehii par a fi mult în fata omologilor lor americani si europeni în realizarea acestui scop, deoarece este un pas destul de mic de la întelegere la aplicare si, fara îndoiala, ca multe aplicatii au si fost directionate catre om pentru o serie de scopuri, fie ele bune, fie rele. Ambele supraputeri au devenit interesate de telekinezie datorita implicatiilor sale militare. Efectele telekinetice pot fi mici, dar nu este necesara prea multa forta pentru a distruge un circuit dintr-un sistem de ghidare a rachetelor sau pentru a distruge un capilar în creier. Fortata sa se pregateasca pentru contractarea armelor psihice de catre sovietici, cehi si chinezi, care lucrau de ani buni în cadrul unor proiecte vaste în domeniul armei paranormale, cercetarile americane care au fost întreprinse în primii ani dupa 1970 erau de mica extindere în raport cu uriasele investitii pe care le suportau rusii pentru institutele de cercetare care pregateau razboiul PSI. Aceasta stare de fapt se datora comunitatii stiintifice vestice, care minimaliza importanta paranormalului. Numarul de savanti dornici sa ajute CIA sa înceapa programe de spionaj psihic era foarte limitat din cauza starii proaste a cercetarii psihice în vest. Totusi, doi fizicieni, Russel Targ si dr. Hal Puthoff, s-au angajat pe acest drum. Ei au început cercetari în domeniul vederii la distanta cu Ingo Swann, la Institutul de Cercetari din Stanford (SRI), California. La 6 iunie 1972, au început primele experimente. Ingo Swann a reusit sa influenteze psihic un magnetometru pe care îl folosea Puthoff pentru a-i testa capacitatile. Apoi au urmat o serie de experimente de vedere la distanta asupra lui Swann, care n-au avut la început succesele scontate. În cartea lui Jim Schanabel, “Spionii psihici”, acesta mentioneaza ca, în 1973, Swann a cerut coordonatele geografice ale unor locuri pe care trebuia sa le vada. Targ si Puthoff n-au acceptat la început aceasta idee, dar pîna la urma au aprobat-o. Astfel, au pus în practica conceptul introdus de ei, vederea la distanta controlata (CRV), care constituie o sinergie a telepatiei si clarviziunii. Pentru aceste studii psihice, rusii folosesc termenul de psihotermica. Spionul psihic în acest joc calatoreste mental spre destinatia respectiva, încearca sa obtina o imagine mentala a ceea ce se afla acolo si apoi sa schiteze ceea ce vede. Cu aceasta noua forma de vedere la distanta, eficienta lui Swann a crescut la niveluri acceptabile, astfel ca CIA a devenit suficient de interesanta pentru a creste finantarea acestor cercetari. Atunci cînd Puthoff i-a dat lui Swann coordonatele unui loc aflat la est de Muntele Shasta, din California, telepatul a descris acel loc: “Vad un munte spre sud-vest. Cred ca sînt deasupra Oceanului”. Atunci cînd i s-au dat coordonatele unui loc la 40 de kilometri de Muntele Hekla, din sudul Islandei, Ingo a declarat: “Vad un vulcan spre sud-vest”. Cînd Puthoff i-a dat coordonatele unui punct situat în mijlocul Lacului Victoria, acesta a declarat: “Simt un curent deasupra apei, care se îndreapta catre uscat. Lacul este spre vest. Vad si un deal mare”. Puthoff gîndea ca Swann a descris obiectivul gresit, pîna cînd a consultat un atlas geografic si a înteles ca daduse coordonatele unui sat Ushashi, aflat la 50 de kilometri de Lacul Victoria, în directia sud-vest. Swann avusese dreptate. Rezultate ca acesta i-au permis lui Puthoff sa obtina finantare de la CIA. În timpul desfasurarii acestor experimente cu Swann, Puthoff a primit un telefon de la un politist pensionar, nimit Pat Price. Acesta a dorit sa fie si el testat, pentru a i se observa capacitatile paranormale. Price a dat o descriere detaliata a bazei secrete americane aflate sub pamînt. La experiment asista si Richard Kennett, reprezentantul CIA. Si Kennett a crezut la început ca Price gresea, deoarece el daduse coordonatele casei de vacanta a lui Richard din Virginia de Vest. Cînd Kennett a ajuns mai tîrziu la casa sa de vacanta a aflat despre existenta bazei secrete, aflate lînga casa sa. Era vorba despre centrul de interceptare a telefoanelor si a satelitilor spioni “Sugar Grove” aflat în schema de functionare a NSA (Agentia de Securitate Nationala din SUA). Price a revelat chiar si numele a 3 ofiteri superiori care lucrau acolo. Din acest moment, DIA a luat foarte în serios cercetarile întreprinse de Puthoff, Targ si Price. Acestia erau suspectati a fi spioni comunisti, deoarece nimeni nu credea ca astfel de informatii supersecrete puteau fi aflate prin mijloace psihice. Deoarece nu s-a gasit nici o proba în acest sens, agitatia creata s-a stins. Pentru a-i mai calma pe cei de la CIA, Price le-a dat informatii despre o baza similara celei a NSA, aflata în Rusia, la Muntele Narodnaia, în nordul muntilor Urali. El a descris baza subterana, proportia mare a femeilor în personalul bazei si antenele radar. Între Price si Swann a aparut o rivalitate. Price a fost recunoscut ca fiind cel mai bun spion psihic. Acesta a fost îndrumat sa spioneze Semipalatinsk, mai precis cladirile existente acolo. Price a descris exact sferele de 20 de metri diametru si macaralele uriase construite cu ajutorul unor tehnici speciale pentru a sigila containerele cu bombe nucleare. Fotografiile din satelit au aratat ca ceea ce a vazut Price a fost corect. Pîna atunci se presupunea ca Semipalatinsk era o arma de tip “raza mortii” care îsi datora energia exploziilor nucleare. Este îndeobste cunoscut ca agentiile de informatii ucid pe cei care le ameninta puterea. Capacitatea lui Price de a spiona psihic era foarte mare; astfel, el putea citi la locul pe care îl spiona cuvinte si numere. Moartea lui Price, în 1975, a avut loc în circumstante misterioase. Se presupune ca sovieticii l-au otravit pe Price, foarte probabil cu micotoxina, o substanta care este produsa de un fungus. Se poate ca uciderea lui Price de catre KBG sa fi avut o prioritate deosebita, deoarece posibilitatile paranormale ale acestuia puneau în pericol programele psihotronice sovietice. Este posibil, de asemenea, ca Price sa fi fost victima unui grup puternic de spioni psihici sovietici antrenati pentru uciderea la distanta. Oricare ar fi cauza adevarata a mortii sale, Price a fost prima victima a cursei înarmarii cu arma PSI. Swann i-a convins pe Puthoff si Targ ca este în stare sa antreneze orice persoana pentru a spiona psihic. Scopul era de a antrena personal militar care lucra în domeniu, mai curînd decît persoane care aveau deja calitati paranormale. Generalii, care îl inspectau în cercetarile sale în domeniul PSI, au fost convinsi de Swann sa devina elevi în cadrul programului de CRV. Dupa parcurgerea programului, acesti ofiteri de grad înalt puteau spiona psihic fisiere strict secrete. Astfel, militarii au fost convinsi ca spionajul psihic poate deveni o arma aflata în uzul militar. Agenti operativi din CIA, DIA, NSA si alte organizatii secrete au urmat acest program. Pentru antrenarea personalului din acest program s-a facut etapizare secreta pentru 20 de ani a cursurilor de spionaj psihic. Acest program s-a numit “Star Gate”. Ingo Swann a utilizat sistemul sau de CRV, precum si protocoalele sale, înca de la experimentele initiale, pentru a-i ajuta la antrenamente pe nou-venitii în domeniul armei PSI. Aceste cursuri s-au generalizat apoi si pentru studiile comerciale sustinute în SUA, astazi la un cost de 7.000 de dolari pe saptamîna. Documente obtinute de la Serviciile de Informatii americane, care au fost publicate în revista Lobster, ne indica faptul ca Grill Flame era aripa operationala a programului Star Gate. Acesta a demarat în 1975, cînd armata americana a început programul sau de cercetari pentru descoperirea a ceea ce poate afla inamicul prin folosirea spionajului psihic. Din 1978, armata americana a primit misiunea de a obtine informatii prin spionaj psihic. Programul Ministerului Apararii american pentru CRV a fost plasat sub denumirea “Grill Flame” si condus de DIA, dar avînd drept componente si agentiile de informatii ale statului. Acest proiect strict secret era cunoscut numai de circa 12 persoane din Pentagon si de oficialitatile Serviciilor Secrete. Mel Riley era unul dintre primii spioni psihici militari si facea parte din acest program. În 1979, unul din primele sale obiective a fost testul nuclear chinez de la Lop Nor. El a vizualizat caderea din avion a bombei nucleare chineze, explozia acesteia, precum si esecul intrarii în reactie nucleara în lant. El a raportat ca bomba nucleara chineza era mai sofisticata decît credeau Serviciile de Informatii americane, chinezii facînd uz de un perfectionat proces de îmbogatire a combustibilului nuclear. Sase persoane, în majoritate personal al armatei, erau testate de SRI (Stanford Research Institute) pentru a fi cooptati în proiectul “Grill Flame” si toti au fost gasiti compatibili cu respectivul proiect. Acestia erau cunoscuti cu numele de cod “Naturalii”. Unitatea îsi avea sediul la Fort Meade, în statul Maryland, si facea parte din NSA. Aici erau pregatiti spionii spihici pentru supravegherea bazelor militare sovietice si chinezesti. La sfîrsitul anului 1978, unitatea a primit misiuni ofensive de spionaj din partea comunitatii de informatii la care avea acces. Generalul Edmund Thompson, fiind comandantul unitatii, a reusit sporirea bugetului unitatii, si astfel au mai putut fi angajate trei persoane care sa se ocupe de CRV. Astfel, a putut fi creata divizia speciala de actiune. Printre succesele înregistrate de aceasta divizie se numara si vederea de la distanta a exploziei nucleare atomice chineze de la Lop Nor, din anul 1979, a ciupercii uriase care s-a format. Radiatiile nucleare erau vazute de Mel Riley ca o lumina de culoare verde. Acesta a fost însarcinat de NSA sa spioneze un consul american din zona Marii Mediterane, de unde rusii extrageau informatii. Joe McMoneagle, un alt renumit spion psihic, a reusit sa descopere cum, vizavi de consulat, un rus avea un post de ascultare. El a mai descoperit si o echipa a NSA care îi supraveghea pe rusii care spionau consulatul cu mijloace electronice. Acest fapt este prezentat de Jim Schnabel din interviurile realizate cu Puthoff, Riley, McMoneagle si Skip Atwater, unul din primii promotori ai CRV. Tot în 1979, McMoneagle a vazut lumina verde, cea pe care el o asimileaza radiatiilor nucleare, pe malul marii din Spania. S-a auzit mai apoi ca în acea regiune un bombardier american pierduse o bomba atomica. Grupul a mai primit misiunea de a prevedea locul de impact al caderii statiei spatiale Skylab. Cînd aceasta, într-un final, a cazut de pe orbita pe pamînt, Skylab a lovit vestul Australiei. McMoneagle prezisese zona prin CRC. Grupul de lucru a mai descoperit locul în care s-a prabusit un elicopter american într-o regiune îndepartata din Peru. Au fost vizualizate corpurile arse ale pilotului si copilotului. Rezultatele programelor de cercetare din literatura fantastica descriu telepatii militari ca pe niste PSI-corpuri care pot scana mintile oamenilor cum le e voia. Oare aceasta este numai o fictiune? Asa cum aminteam mai înainte, rusii au cheltuit sute de milioane de ruble pentru dezvoltarea ESP. Nu ar fi fost posibil ca si americanii sa dezvolte astfel de programe care sa permita punerea la punct a tehnologiei de scanare telepatica? De fapt, obiective umane au fost spionate psihic pentru comunitatea agentiilor de informatii americane. Cartea despre care am pomenit mai înainte “Remote Viewers” documenteaza ca grupul Grill Flame a interogat psihic cu succes un agent al unei tari est-europene despre care CIA avea informatii ca era spion. McMoneagle l-a scanat si a aflat ca primise mari sume de bani. In timpul supunerii acestuia la testul cu detectorul de minciuni, atunci cînd i s-a pus întrebarea despre primirea banilor, spionul a exclamat: “Aceasta de unde o stiti?”. 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...